Adrian Câciu lansează acuzații grave la adresa fostului premier Ilie Bolojan, pe care îl acuză că a prezentat românilor estimările privind absorbția fondurilor din PNRR drept rezultate deja obținute. Fostul ministru al Finanțelor susține că raportul oficial al Ministerului Finanțelor arată o situație diferită de cea prezentată public și avertizează că o parte importantă a investițiilor programate nu a fost realizată. Criticile îl vizează și pe Dragoș Pîslaru, fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene.
Într-un mesaj publicat vineri, 30 octombrie, Adrian Câciu a contestat declarațiile potrivit cărora România ar fi reușit să absoarbă peste 90% din granturile disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Deputatul PSD afirmă că procentul invocat reprezenta o estimare privind absorbția finală, nu suma efectiv încasată de România. Pentru a-și susține acuzațiile, acesta a prezentat mai multe cifre din raportul Ministerului Finanțelor pentru primele șase luni ale anului 2026.
Adrian Câciu îl acuză pe Ilie Bolojan că a prezentat estimările drept realizări
Fostul ministru al Finanțelor susține că Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru au prezentat public o imagine prea optimistă a situației fondurilor europene. Potrivit acestuia, cifrele din raportul oficial arată că România nu a reușit să deconteze o parte importantă a cheltuielilor programate pentru prima jumătate a anului. Câciu consideră că prezentarea unui rezultat estimat drept o performanță deja obținută reprezintă o formă de dezinformare a populației.
„A prezenta o estimare drept realizare înseamnă dezinformare. A transforma o performanță anticipată într-un succes deja obținut înseamnă să comunici o minciună.”
a declarat Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor.
Social-democratul a explicat că, potrivit cifrelor pe care le invocă, 64,2% din cheltuielile programate pentru primul semestru din componenta de granturi a PNRR nu au fost decontate. Astfel, gradul de realizare a acestor cheltuieli s-a situat la numai 35,8%, susține fostul ministru. Procentul se referă la execuția bugetară din primele șase luni, în timp ce estimarea de peste 90% privește absorbția finală a granturilor.
Raportul Ministerului Finanțelor, invocat de Câciu. Investiții întârziate și bani europeni nedecontați
Adrian Câciu atrage atenția că problemele nu se limitează la componenta de granturi a PNRR. În cazul tuturor fondurilor europene nerambursabile, inclusiv PNRR, fostul ministru susține că 54,4% din cheltuielile programate pentru primul semestru nu au fost decontate. În același timp, 54,5% din veniturile bugetare programate din aceste surse nu au fost realizate.
Deputatul PSD face trimitere la raportul Ministerului Finanțelor, susținând că documentul indică evoluția insuficientă a fondurilor europene, inclusiv PNRR, printre principalele cauze ale nerealizării veniturilor bugetare programate. Potrivit acestuia, raportul avertizează că absorbția fondurilor nerambursabile se află sub nivelul estimat și că este necesară accelerarea implementării proiectelor. Câciu consideră că aceste date contrazic imaginea unei absorbții deja realizate în proporție de peste 90%.
Câciu contestă și performanța reducerii deficitului bugetar
Criticile fostului ministru vizează și modul în care Ilie Bolojan a prezentat reducerea deficitului bugetar. Adrian Câciu susține că diminuarea deficitului nu poate fi considerată automat o performanță economică, în condițiile în care o parte dintre investițiile planificate nu a fost realizată. Acesta admite că investițiile publice totale au crescut, dar insistă asupra faptului că aproape două treimi dintre cheltuielile programate pentru granturile PNRR în primul semestru nu au fost decontate.
În opinia sa, reducerea deficitului trebuie să se bazeze pe dezvoltare economică, investiții și atragerea fondurilor europene, nu pe întârzierea unor cheltuieli deja programate. Fostul ministru consideră că România are nevoie de accelerarea proiectelor și de folosirea efectivă a finanțărilor europene.
„Mai puțină propagandă. Mai multe investiții realizate! Mai multe datorii achitate!”
a mai spus Adrian Câciu, deputat PSD.
Ce se întâmplă cu fondurile din PNRR. Estimarea anunțată anterior de autorități
În septembrie 2026, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat că România ar putea atinge un grad de absorbție de peste 90% pentru componenta de granturi a PNRR și de peste 95% pentru împrumuturi. Ministerul a precizat la acel moment că valorile reprezintă estimări preliminare, bazate pe informațiile transmise de instituțiile responsabile de implementarea proiectelor. În urma renegocierii planului cu Comisia Europeană, alocarea totală a României prin PNRR a fost stabilită la 20,11 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro reprezintă granturi, iar 6,54 miliarde de euro sunt împrumuturi. Rezultatele finale depind de verificarea îndeplinirii țintelor și jaloanelor asumate.
