Președintele rus Vladimir Putin a promulgat luni o lege controversată care permite extinderea statutului de „agent străin” la jurnaliști și internauți, și nu numai. După modificarea legii mass-media și informațiilor, inclusiv persoane fizice, mai ales ziariști, ar putea fi declarate „agenți străini". Vizați vor fi mai ales cei care scriu pe „teme politice și sociale”. Termenul de „agent străin” vine din epoca stalinistă și era destinată opozanților reali sau presupuși, apoi a fost utilizată în anii 1970-1980 pentru a-i desemna pe disidenți, acuzați că ar fi lucra în interesul Occidentului.
Textul legii, publicat pe portalul oficial al Kremlinului pentru informații juridice, prevede intrarea lui imediată în vigoare. Ministerul Justiției rus poate desemna de acum drept "agent străin" persoane fizice care lucrează pentru mass-media încadrate în această clasificare, potrivit textului.
Textul noii legi a fost denunțat de organizațiile de apărare a drepturilor omului, informează France Presse, citată de Agerpres.
Apărătorii pentru drepturile omului văd în această lege, votată la sfârșitul lunii noiembrie de către parlament, un risc suplimentar de cenzură și de amenințări la libertatea de expresie.
Nouă organizații neguvernamentale din domeniul drepturilor omului, între care Amnesty International și Reporteri fără Frontiere, și-au exprimat îngrijorarea că aceste amendamente i-ar putea viza nu doar pe jurnaliști, ci pe toți bloggerii și internauții care beneficiază de burse, finanțări sau venituri de la media în cauză.
"Va deveni un instrument puternic pentru a reduce la tăcere vocea opoziției", au denunțat organizațiile neguvernamentale respective într-un comunicat publicat luna trecută.
Cu puțin timp înainte de lectura finală a legii în forma sa modificată, Dunja Mijatović, comisara pentru drepturile omului a Consiliului Europei, a încercat să convingă deputații ruși să nu voteze noul act normativ. Aceasta fiindcă legea este "o lovitură serioasă aplicată libertății presei și posibilității oamenilor de a beneficia liber de informații și a le răspândi". Autoritățile ruse subliniază însă că noua lege intră în vigoare "de nevoie, având în vedere activitățile vestului", scrie Deutsche Welle.
Din 2012, o lege rusă permite autorităților să desemneze ca „agent străin” asociațiile care primesc finanțări din afara Rusiei și desfășoară "activitate politică". În 2017, această posibilitate a fost extinsă la mass-media care lucrează în Rusia.
Începând din 2012, după realegerea lui Vladimir Putin în funcția de președinte al Federației Ruse, presiunile asupra firmelor media și ong-urilor au crescut continuu. Începând din acest an, ong-urile din Rusia sunt obligate să se înregistreze ca "agenți străini" dacă sunt finanțate din exteriorul țării.
în 2017, actul normativ a fost extins incluzând și mass-media, după modelul legii FARA (Foreign Agent Registration Act - n.red.) din SUA. Dar copia rusească a FARA se deosebește în parte foarte mult de legea americană, în vigoare din 1938, care a fost adoptată special pentru a contracara propaganda nazistă.
Din cauza legii, mai multe ONG-uri din Rusia au fost nevoite să-și închidă birourile. De curând, la finele lunii octombrie, o renumită organizație pentru apărarea drepturilor omului, condusă de activistul Lev Ponomariov, a fost dizolvată în temeiul legii privindu-i pe "agenții străini".
Cu pedeapsa unor amenzi grele sau riscul de a fi interzise, legea obligă aceste entități recunoscute ca atare la măsuri administrative restrictive și la menționarea acestui statut în toate publicațiile lor.
În Rusia, prestigioasa organizație neguvernamentală Memorial, asociația anticorupție a opozantului Aleksei Navalnîi, și postul de radio RFE/Radio Svoboda, finanțat de Congresul american, sunt catalogate drept „agent străin”.
Termenul de „agent străin” era aplicat în epoca stalinistă opozanților reali sau prezumtivi, apoi a fost utilizată în anii 1970-1980 pentru a-i desemna pe disidenți, acuzați că ar fi în solda Occidentului.
