Maia Sandu, anunț sfidător la adresa lui Putin: Deschiderea negocierilor de aderare la UE a Republicii Moldova, în 2023

Republica Moldova vrea să adere "cât mai curând posibil" la Uniunea Europeană pentru a se proteja de amenințarea rusă și speră la o decizie "în următoarele câteva luni" cu privire la deschiderea negocierilor, a declarat președinta Maia Sandu într-un interviu acordat joi agenției France Presse, citat de agerpres.ro.

"Credem că aderarea este un proiect realist și noi ne-am bucura ca aceasta să se facă cât mai curând posibil", a afirmat Maia Sandu pentru AFP, sperând "să existe o decizie cu privire la deschiderea negocierilor în lunile următoare".

Declarațiile Maiei Sandu vin cu câteva zile înaintea unei manifestații proeuropene, ce va fi urmată de un summit european inedit la Chișinău.

"Rusia va continua să fie o mare sursă de instabilitate în următorii ani și noi trebuie să ne protejăm", a afirmat președintele moldovean (50 de ani) în marja summitului Consiliului Europei, care s-a încheiat miercuri în Islanda.

"Războiul în Ucraina a pus lucrurile în negru și alb: acum se vede foarte clar ce înseamnă lumea liberă și ceea ce semnifică lumea autoritară pentru noi toți", a afirmat prima femeie care conduce Republica Moldova, din care o regiune întreagă, Transnistria, este de fapt sub control rusesc, notează France Presse.

"Avem încă lucruri de făcut, dar luptăm foarte dur și este principalul nostru obiectiv de acum", a insistat Maia Sandu, a cărei țară și-a anunțat retragerea din Comunitatea Statelor Independente (CSI), condusă de Rusia.

"Vrem să continuăm să facem parte din lumea liberă, vedem ce se petrece în Ucraina, vedem că Rusia încearcă să împiedice țările din regiune să devină democratice", spune ea.

"Desigur, nimic nu se compară cu ceea ce se întâmplă în Ucraina, dar noi vedem riscul și credem că ne putem salva democrația doar dacă facem parte din UE", a declarat Maia Sandu, cu câteva zile înaintea unei manifestații proeuropene, ce va fi urmată de un summit european inedit la Chișinău.

Deși Ucraina vrea totodată să intre în NATO, această carte este dificil de jucat pentru Chișinău, Republica Moldova fiind stat neutru, conform Constituției sale.

"Noi respectăm neutralitatea. Noi respectăm voința poporului. Dar există discuții în societatea noastră pentru a ști dacă neutralitatea ne protejează și dacă la un moment dat oamenii își vor schimba opinia atunci, bineînțeles, că noi ne-am reconsidera această decizie", a subliniat Maia Sandu.

"Este important, căci noi vedem că suntem singuri, că avem mulți prieteni și că prietenii noștri au încredere în noi pentru a organiza un eveniment atât de important", a spus Maia Sandu, noua favorită politică a scenei europene, apropiată în special de președintele francez Emmanuel Macron, potrivit AFP.

Invazia în Ucraina a generat ipoteza până atunci foarte improbabilă a unei aderări a Ucrainei și Republicii Moldova într-un interval de timp mai apropiat.

În iunie 2022, UE a acordat Ucrainei și Republicii Moldova statutul de candidat oficial la aderare.

Fosta republică sovietică, cu 2,6 milioane de locuitori, vede intrarea sa în UE ca pe singura garanție că nu va fi următoarea țintă a Rusiei, după invazia Moscovei în Ucraina.

În februarie, Maia Sandu a acuzat Rusia că pune la cale o lovitură de stat pentru a răsturna puterea aleasă legitim de la Chișinău.

Aflată la putere din 2020, președinta Republicii Moldova - cea mai săracă țară din Europa, scrie AFP - a lansat un apel la desfășurarea unei ample manifestații pro-UE duminică la Chișinău, destinată să arate sprijinul moldovenilor pentru aderarea la UE.

Dacă pentru Republica Moldova, care are graniță cu România, stat membru al UE, ar fi fără îndoială mai ușor să se integreze datorită dimensiunii sale reduse, numeroase obstacole rămân în calea aderării sale la blocul european, promițând un proces care ar putea dura până cel puțin în anii 2030, comentează AFP, potrivit agerpres.ro.

În afară de fragilitatea economică și problemele legate de corupția persistentă, Republica Moldova trebuie de asemenea să găsească o soluție pentru Transnistria separatistă, regiune prorusă cu 300.000 de locuitori în estul țării. Nerecunoscută de comunitatea internațională, această zonă s-a separat unilateral în 1990 de restul țării, după un scurt război civil, pe fondul destrămării Uniunii Sovietice. Conflictul este înghețat din 1992.

Deși Ucraina vrea totodată să intre în NATO, această carte este dificil de jucat pentru Chișinău, Republica Moldova fiind stat neutru, conform Constituției sale. Voința Ucrainei de a intra în NATO a fost unul dintre motivele invocate de Rusia pentru a-și declanșa invazia, Moscova acuzându-i pe occidentali că se extind departe spre frontierele sale, în fosta sa zonă de influență sovietică.

În acest context presant, organizarea summitului Comunității politice europene (CPE), care grupează în mod informal cea mai mare parte a țărilor europene, între care și țări candidate la aderarea la UE, este percepută de Chișinău ca o garanție pentru securitatea sa, mai notează AFP.