Israelienii au ieșit la vot în număr record, dar au trimis un mesaj contradictoriu. L-au sancționat pe Benjamin Netanyahu, fără să-i dea însă un mandat clar adversarului său.
Toate exit-poll-urile importante arată un blocaj. Partidul premierului rămâne cel mai votat, dar coaliția care l-a ținut la putere se prăbușește de la 68 de mandate la 50. Tabăra rivală, condusă de fostul șef al armatei israeliene, ar obține între 52 și 53. Niciuna nu atinge pragul de 61 de mandate necesar pentru guvernare. Este primul vot de după 7 octombrie, iar verdictul e limpede doar pe jumătate. Alegătorii vor schimbare, dar nu au decis încă cine o va face.
Alegeri fără învingător în Israel: arabii devin arbitrii
Paradoxul acestor alegeri vine din partidele arabe, care obțin 17–18 mandate, cel mai bun scor din istoria lor. Ele devin arbitrii jocului, deși liderii opoziției au promis în campanie că nu vor guverna cu ele. Fără ele, aritmetica nu iese. Cu ele, alianța opoziției riscă să se rupă. De partea cealaltă, tabăra premierului pregătește o mutare surprinzătoare: un guvern de uniune națională cu marele său rival. O astfel de alianță i-ar permite lui Netanyahu să se desprindă de extrema dreaptă. Fostul general refuză însă categoric să servească sub el, nici măcar prin rotație.
Spectrul noilor alegeri revine în Israel
Rezultatele oficiale vin în zilele următoare, iar apoi încep negocierile. Președintele statului va consulta partidele și va desemna un candidat, care va avea 28 de zile pentru a forma guvernul. Dacă nimeni nu reușește, spectrul unor noi alegeri revine. Până atunci, Netanyahu rămâne premier interimar. Potrivit presei americane, administrația Trump vrea un guvern stabil, format cât mai repede. Și are motive: Israelul nu își permite o criză politică lungă cât timp dosarul Hamas și amenințarea iraniană rămân deschise.
