Un tablou semnat de Nicolae Grigorescu a ajuns să figureze în acte la valoarea de numai 3,5 lei, deși fusese evaluat la 35.000 de lei înainte de 1989. Ministra Culturii, Ioana Ciocan, susține că situația a fost provocată de o eroare umană apărută la denominare.
Invitată marți la un post TV, ministra Culturii a confirmat că suma trecută în acte nu reflectă valoarea atribuită inițial picturii. Ioana Ciocan a explicat că lucrarea fusese evaluată la 35.000 de lei în perioada regimului comunist, iar diferența apărută ulterior ar avea legătură cu eliminarea zerourilor din moneda națională, în 2005.
„Este o eroare, bineînțeles că este o eroare”, a declarat Ioana Ciocan, care a calificat drept ridicolă suma de 3,5 lei asociată tabloului.
Ministra a precizat că a discutat cu directorul Muzeului de Artă din Ploiești, instituția în al cărei depozit se află pictura. Muzeul nu se află în subordinea Ministerului Culturii, ci funcționează sub autoritatea Consiliului Județean.
În opinia sa, incidentul trebuie privit și în contextul condițiilor dificile în care lucrează unele instituții muzeale. Ioana Ciocan a vorbit despre lipsa resurselor și despre echipamentele învechite, care pot contribui la apariția unor greșeli administrative.
Referindu-se la modul în care ar fi putut apărea discrepanța din documente, ministra a sugerat că o simplă modificare a poziției virgulei ar fi putut conduce la înregistrarea valorii greșite.
La ce interval trebuie reevaluate operele de artă din muzee
Potrivit explicațiilor oferite de Ioana Ciocan, bunurile culturale mobile deținute de instituțiile publice trebuie supuse reevaluării o dată la zece ani. Procedura poate fi realizată de experți acreditați de Ministerul Culturii sau de evaluatori autorizați de Asociația Națională a Evaluatorilor din România (ANEVAR).
Aplicarea acestei obligații presupune însă resurse financiare și umane considerabile, mai ales în cazul colecțiilor care cuprind un număr foarte mare de obiecte. Evaluarea operelor de artă necesită specialiști cu pregătire specifică, inclusiv în domenii precum pictura și sculptura.
Ministra a atras atenția că identificarea evaluatorilor potriviți și asigurarea bugetelor necesare reprezintă provocări importante pentru instituțiile care administrează patrimoniul cultural.
„Întrebarea este cu ce buget se pot evalua aceste bunuri, nu vorbim de trei lucrări, vorbim de milioane și milioane de piese”, a afirmat Ioana Ciocan ..
Lipsa fondurilor și a specialiștilor, printre problemele muzeelor
Cazul tabloului semnat de Nicolae Grigorescu readuce în atenție dificultățile cu care se confruntă instituțiile muzeale în administrarea și evidența patrimoniului cultural. Potrivit ministrei, problema nu ține exclusiv de o anumită instituție sau de autoritatea publică de care aceasta aparține, ci reflectă dificultăți mai largi legate de finanțare și personal.
Ioana Ciocan a menționat inclusiv nivelul redus al salariilor din muzee, un factor care poate îngreuna atragerea și păstrarea specialiștilor necesari pentru gestionarea colecțiilor.
În cazul tabloului „Peisaj”, prioritatea este corectarea valorii înscrise în documente. Situația evidențiază, totodată, importanța verificării periodice a evidențelor și a asigurării resurselor necesare pentru evaluarea corespunzătoare a bunurilor culturale.
