”În primii ani am acţionat ca un fel de musafir cu oarece obligaţii. Am intrat şi ne-am conformat, am făcut ce ni s-a spus. Ceea ce fost corect (...) Mulţi ani am stat într-o postură de stat aliat ce primeşte securitate. În ultima vreme, România a avut parte de o dezvoltare pozitivă, benefică românilor. În domeniul securităţii au apărut ambiţii mai mari decât de a fi un executant. Astfel România îşi intră în rolul natural de actor important regional. Noi vrem să beneficiem de securitate, dar avem ambiţia de a fi şi un actor, vrem să proiectăm în regiune securitate şi stabilitate. Putem face acest lucru şi îl vom face. Aliaţii au recunoscut că am trecut la următorul nivel şi ne-au dat două unităţi NATO, dintre care una este de importanţă regională”, a declarat Klaus Iohannis la finele Summit-ului, potrivit News.ro.
Pe de altă parte, preşedintele a spus că schimbarea statului României în interiorul Alianţei a fost posibil prin alocarea importantă de resurse, atât materiale, cât şi umane, ce a presupus, printre altele, prezenţa soldaţilor români pe teatre de operaţiuni în Afganistan şi Irak.
”Am ajuns în situaţia să dăm noi o unitate militară Poloniei, lucru de neimaginat acum puţini ani sau să comandăm brigada aliată, ceilalţi venind ca să fie împreună cu noi. Este o realizare senzaţională pentru că armata română a dovedit că este serioasă, competentă, statornică”, a spus preşedintele.
Iohannis a menţionat şi asistenţa oferită de România unor state vecine. Astfel, armata Moldovei primeşte consiliere din partea românească, iar România coordonează eforturile NATO de întărire a securităţii cibernetice a Ucrainei şi asigură asistenţă sanitară răniţilor ucraineni în conflictul din Donbass. ”A apărut zilele acestea o iniţiativă foarte bună din partea Slovaciei ce vizează îndepărtarea proiectilelor neexplodate din Ucraina, periculoase pentru civili, mai ales pentru copii. Noi ne-am alăturat acestei iniţiative”, a mai spus Iohannis.
Summitul NATO de la Varşovia şi-a încheiat sâmbătă lucrările, în marja cărora aliaţii au luat o serie de decizii cruciale pentru asigurarea păcii şi securităţii blocului militar, printre care trecerea scutului antirachetă de la Deveselu sub egida NATO, înfiinţarea unei brigăzi multinaţionale în ţara noastră, desfăşurarea a patru brigăzi suplimentare în ţările baltice şi Polonia, dar şi prelungirea misiunii în Afganistan şi implicarea directă în lupta împotriva teroriştilor din Statul Islamic.
La finalul lucrărilor, liderii au adoptat Declaraţia de la Varşovia privind Securitatea Transatlantică.
“Acţionăm împreună, pentru a asigura apărarea teritoriilor şi populaţiilor noastre şi pentru valorile noastre comune. Uniţi prin legătura noastră transatlantică puternică şi prin angajamentul nostru faţă de democraţie, libertate individuală, drepturile omului şi statul de drept, NATO va continua să lupte pentru pace, securitate şi stabilitate în tot spaţiul euro-atlantic, în concordanţă cu principiile Cartei ONU”, se arată în documentul publicat pe site-ul Alianţei.
Liderii au subliniat că, în prezent, statele membre ale blocului european se confruntă cu numeroase provocări în domeniul securităţii, printre care terorismul, acţiunile Rusiei şi instabilitatea din Orientul Mijlociu şi nordul Africii.
“Apărarea colectivă rămâne responsabilitatea fundamentală a NATO. Capacitatea noastră de disuasiune şi apărare se bazează pe un melanj adecvat de capacităţi nucleare, convenţionale şi de apărare antirachetă”, au adăugat liderii în declaraţia finală.
În acest sens, NATO a preluat vineri comanda scutului american antirachetă în Europa.Prin preluarea controlului asupra scutului antirachetă de către NATO, statele europene vor fi responsabile de o parte din finanţarea sistemului.
De asemenea, NATO a decis să trimită câte un batalion multinaţional în Estonia, Lituania, Letonia şi Polonia, pentru a spori capacitatea de disuasiune în faţa unei Rusii tot mai agresive. România va lua parte la batalionul din Polonia, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis
“Vom transforma o brigadă românească într-o brigadă multinaţională pentru a consolida prezenţa NATO pe flancul sud-estic”, a precizat vineri secretarul general al NATO.
