Herzog, surprins de anunțul lui Trump privind oprirea ajutorului militar pentru Israel: „Ca un fulger din senin”

Isaac Herzog, președintele Israelului
Președintele Israelului, Isaac Herzog, va decide duminică, 8 noiembrie, cui îi încredințează mandatul de formare a noului guvern, după ce principalul rival al lui Benjamin Netanyahu a obținut sprijinul majorității parlamentarilor. Gadi Eisenkot, liderul partidului Yashar, a fost recomandat de 67 de membri ai Knessetului, în timp ce actualul premier a primit susținerea a doar 46. Situația politică este complicată și de anunțul neașteptat al lui Donald Trump privind oprirea ajutorului militar american pentru Israel la sfârșitul anului.
Herzog a recunoscut că declarația președintelui american l-a luat complet prin surprindere, mai ales că acordul dintre cele două țări prevede un sprijin anual de 3,8 miliarde de dolari până în 2028. Într-o întâlnire cu reprezentanții partidului Yashar, președintele israelian și-a exprimat îngrijorarea și a subliniat că țara are nevoie de un guvern stabil. Anunțul lui Donald Trump privind oprirea ajutorului militar a provocat reacții inclusiv în rândul oficialilor americani, care așteaptă clarificări.
Isaac Herzog, surprins de decizia anunțată de Donald Trump
Președintele israelian a declarat că perspectiva pierderii finanțării americane îl îngrijorează profund. Trump anunțase marți, 3 noiembrie, chiar în ziua alegerilor pentru Congresul SUA, că ajutorul militar acordat Israelului va înceta la sfârșitul anului 2026. Președintele american a susținut că a ajuns la această înțelegere cu Benjamin Netanyahu în urmă cu mai multe luni. Premierul israelian nu a confirmat însă public existența unui asemenea acord, iar detaliile privind aplicarea măsurii rămân neclare.
„Chestiunea ajutorului american mă îngrijorează foarte mult şi, de asemenea, m-a luat prin surprindere. Avem un memorandum de înţelegere cu SUA care ar trebui să rămână în vigoare până în 2028, iar acesta este unul dintre obiectivele majore. Prin urmare, trebuie format un guvern şi nu trebuie să se ajungă la alegeri repetate.”
Actualul memorandum de înțelegere dintre Statele Unite și Israel prevede acordarea unui ajutor militar de 3,8 miliarde de dolari anual, destinat în principal achiziționării de echipamente și armament american. Documentul este valabil până în 2028, ceea ce înseamnă că oprirea finanțării la sfârșitul acestui an ar interveni cu doi ani mai devreme decât era prevăzut. Trump a justificat anunțul susținând că Israelul a devenit suficient de puternic din punct de vedere economic pentru a-și cumpăra singur armamentul necesar.
Ambasadorul SUA în Israel cere clarificări privind oprirea finanțării
Anunțul a provocat incertitudine și în rândul reprezentanților administrației americane. Ambasadorul Statelor Unite în Israel, Mike Huckabee, a declarat că nu știe dacă ajutorul militar va fi oprit la sfârșitul anului 2026 sau dacă actualul acord va fi respectat până în 2028. Diplomatul a explicat că așteaptă clarificări și a apărat relația militară dintre cele două state, subliniind că fondurile acordate Israelului sunt folosite în mare parte pentru achiziții de armament și echipamente produse în Statele Unite.
Huckabee a respins și afirmațiile vicepreședintelui american JD Vance, care a susținut că relația cu Israelul a contribuit la pierderile suferite de republicani în alegerile de la jumătatea mandatului. Ambasadorul consideră că parteneriatul dintre Washington și Israel rămâne important și pentru interesele americane. În același timp, acesta a recunoscut că sunt necesare explicații suplimentare privind viitorul finanțării, în condițiile în care declarația lui Trump a surprins inclusiv oficiali implicați în relațiile dintre cele două țări.
Rivalul lui Netanyahu a obținut sprijinul a 67 de parlamentari
În Israel, rezultatele consultărilor politice desfășurate miercuri și joi au arătat că Gadi Eisenkot are mai mult sprijin parlamentar decât actualul premier Benjamin Netanyahu. Liderul partidului Yashar a fost recomandat de formațiuni care dețin împreună 67 dintre cele 120 de mandate ale Knessetului. Netanyahu a primit susținerea a numai 46 de parlamentari, după ce unul dintre aliații săi ultraortodocși a refuzat să îl recomande pentru formarea noului guvern.
Situația rămâne însă complicată pentru Eisenkot, deoarece 19 dintre parlamentarii care l-au recomandat fac parte din partide conduse de arabi. Deși susținerea acestora îi oferă un avantaj în cadrul consultărilor, nu înseamnă automat că liderul opoziției va putea construi o coaliție de guvernare. Pentru învestirea unui guvern este necesară majoritatea de 61 de parlamentari, iar diferențele politice dintre formațiunile care îl susțin pe Eisenkot ar putea îngreuna negocierile.
Duminică, 8 noiembrie, se decide cine primește mandatul pentru formarea guvernului
La finalul consultărilor cu toate partidele intrate în Parlament, Isaac Herzog a anunțat că va lua o decizie duminică, 8 noiembrie. Președintele a explicat că numărul recomandărilor primite de fiecare candidat este important, însă nu reprezintă singurul criteriu. Acesta trebuie să stabilească cine are cele mai mari șanse să formeze o majoritate parlamentară funcțională. Herzog a precizat că va continua discuțiile cu liderii politici pentru a încerca să depășească blocajele dintre partide și să evite organizarea unor noi alegeri.
Persoana desemnată va avea la dispoziție 28 de zile pentru a negocia formarea unei coaliții și împărțirea responsabilităților guvernamentale. Termenul poate fi prelungit cu încă 14 zile. Dacă negocierile eșuează, mandatul poate fi încredințat unui alt candidat, iar în cazul în care nici acesta nu reușește, Parlamentul va avea o ultimă posibilitate de a propune o soluție. Dacă toate încercările eșuează, Israelul ar putea ajunge din nou la alegeri anticipate.
Până la formarea unui nou guvern, Benjamin Netanyahu rămâne premier interimar. Acesta continuă să conteste rezultatele alegerilor parlamentare din 27 octombrie și a formulat acuzații privind presupuse fraude electorale. Comisia Electorală Centrală a Israelului a transmis însă că verificările efectuate nu au identificat dovezi care să arate că integritatea scrutinului ar fi fost compromisă.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























