Crimeea, "sub controlul complet al Moscovei". Vestul cere dialog, militarii ruși continuă acțiunile

UCRAINA UPDATE: Cel puțin 100 de demonstranți, purtând steagul Rusiei, au intrat în clădirea administrației regionale din Donețk, în estul Ucrainei, anunță BBC. Potrivit Itar-Tass, la fața locului nu există forțe de ordine, iar manifestanții au ocupat cel puțin un etaj al clădirii. 

UCRAINA UPDATE: Președintele Comisiei Europene (CE) José Manuel Barroso a anunțat luni că șefii de stat și de guverne din cadrul UE se vor reuni "foarte curând" într-un summit asupra crizei ucrainene, relatează AFP.

"Lucrăm împreună cu toate statele membre pentru a defini un răspuns comun și ferm" față de evoluțiile din Ucraina, a declarat Barroso într-o conferință la Berlin.

"Astăzi (luni) are loc o reuniune a miniștrilor de Externe, iar foarte curând șefii de stat și de guverne se vor întâlni pentru a formula un răspuns comun", a adăugat el.

Barroso nu a precizat o dată, însă această reuniune ar putea să aibă loc până la sfârșitul săptămânii, fiind evocată ziua de joi, potrivit unei surse diplomatice de la bruxelles.

Președintele CE a reiterat "îngrijorările grave" ale UE cu privire la situația "care nu s-a îmbunătățit" în Ucraina. "Este important să ne exprimăm angajamentele în favoarea suveranității Ucrainei", a adăugat el.

UCRAINA UPDATE: Militari ruși, fără însemne, blochează un centru operațional al Forțelor Navale ucrainene din Bakchisarai, dar și un post al serviciilor de informații aflat lângă Sevastopol. Militarii ucraineni refuză să se predea, scrie BBC.

Operațiunile trupelor ruse continuă în Crimeea, în vreme ce Occidentul cere insistent de-escaladarea situației. Cancelarul german Angela Merkel anunțase, duminică seară, că Vladimir Putin ar fi de acord cu inițierea unui dialog pe tema situației din Crimeea.

Militari ruși continuă să debarce masiv în Crimeea, încălcând acorduri internaționale, au anunțat luni grăniceri ucraineni, relatează AFP.

În ultimele 24 de ore, zece elicoptere de luptă și opt avioane de transport rusești au aterizat în Crimeea, fără ca Ucraina să fie informată, contrar acordurilor între cele două țări cu privire la statututl Flotei ruse la Mrea Neagră, staționate în Crimeea, care prevăd ca Kievul să fie informat cu 72 de ore înaintea unor asemenea mișcări de trupe.
De la 1 martie, patru nave de război ruse din cadrul Flotei la Marea Baltică au pătruns în portul Sevastopol, potrivit aceleiași surse.

Militari neidentificați acționează în contul autorităților locale proruse și au preluat controlul asupa unei părți a Crimeei, asediind militari ucraineni în cazărmi.

UCRAINA UPDATE: Ministrul elvețian de Externe Didier Burkhalter a declarat luni că Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) dorește să trimită o misiune pentru o anchetă asupra "incidentelor" care au avut loc în Ucraina, relatează AFP.

"În legătură cu situația drepturilor omului, încurajez Guvernul ucrainean să invite Biroul pentru instituții democratice și drepturile omului (BIDDO) pentru a trimite la fața locului o misiune în vederea evaluării a ceea ce s-a petrecut și (...) a situației drepturilor omului și, în special, pentru a stabili faptele și circumstanțele incidentelor care au avut loc în Ucraina", a declarat ministrul Burkhalter, a cărui țară asigură în prezent președinția OSCE.

UCRAINA UPDATE: Turcia urmărește "îndeaproape" situația din Ucraina și se arată îngrijorată în special în legătură cu soarta etnicilor tătari turcofoni din Crimeea, unde Rusia a trimis forțe armate, au declarat luni surse din Guvernul turc, relatează AFP.

"Avem o datorie importantă față de tătari și suntem în discuții cu părțile implicate pentru ca această dispută să nu se transforme într-un conflict armat. Nu putem rămâne simpli spectatori la ceea se întâmplă în regiune", a explicat o sursă guvernamentală.

Declarația intervine în contextul în care membri din diaspora tătară au manifestat în weekend la Ankara, Istanbul sau Konya (centru), pentru a denunța intervenția Rusiei în Crimeea. "Nu Rusiei, Crimeea trebuie să rămână ucraineană", au scandat manifestanții duminică, la Ankara, în fața Ambasadei Rusiei.

De altfel, ministrul turc de Externe, Ahmet Davutoglu, s-a deplasat sâmbătă de urgență la Kiev și a avut discuții telefonice cu omologii din SUA, Germania, Franța și Polonia pe tema crizei din Ucraina.

"Turcia va face tot posibilul pentru asigurarea stabilității în Crimeea, în cadrul unei Ucraine unite", a asigurat duminică ministrul Davutoglu, care urmează să se întâlnească luni cu reprezentanții minorității tătare din regiune.
"Drepturile tătarilor și existența lor trebuie să fie garantate", a mai afirmat ministrul turc de Externe, într-un interviu televizat.

UCRAINA UPDATE: Statele Unite au anunțat, luni, că vor cere trimiterea "imediată" în Ucraina a unor observatori ai OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa), relatează AFP.

Acest anunț a fost făcut în urma unei reuniuni speciale a OSCE la Viena. O astfel de misiune va încerca în special să "garanteze protecția drepturilor minorităților" și "să vegheze la respectarea integrității teritoriale", a pledat ambasadorul american Daniel Baer în fața colegilor săi.

UCRAINA UPDATE: Banca centrală a Rusiei a urcat dobânda cheie cu 1,5 puncte, la 7%, pentru a asigura stabilitatea financiară, în timp ce rubla s-a depreciat luni dimineață cu 2% față de dolar și a atins minime istorice față de un coș de monede de referință, iar bursa de la Moscova afișează un declin de peste 9%.

"Mutarea reprezintă, clar, un efort de a sprijini mai puternic moneda, care resimte presiuni astăzi (luni - n.r.) din cauza factorilor politici", comentează pentru Bloomberg un economist al Bank of America.

Principalele temeri ale investitorilor privind economia rusă se referă la potențialele sancțiuni economice care ar putea fi impuse de UE, SUA și statele aliate în contextul tensiunilor din Ucraina.

UCRAINA UPDATE: Parlamentul ucrainean i-a cerut, duminică, președintelui rus Vladimir Putin să nu mobilizeze forțe ruse în Ucraina, relatează Interfax Ucraina, în pagina electronică.

"Verhovna Rada anunță apelul său către președintele rus Vladimir Putin de a preveni mobilizarea forțelor militare ruse pe teritoriul Ucrainei", a anunțat Parlamentul într-o declarație aprobată în sesiunea de duminică. Verhovna Rada a cerut, de asemenea, Rusiei să își retragă la baze militarii din cadrul flotei sale la Marea Neagră.

"Verhovna Rada cere îndeplinirea strictă a acordurilor de bază privind prezența Flotei ruse a Mării Negre pe teritoriul ucrainean, respectiv revenirea imediată a forțelor la bazele lor. Orice mișcare a militarilor, echipamentului greu și armamentului trebuie făcută strict cu acordul organismelor ucrainene competente", afirmă declarația.

Ucraina s-a declarat, duminică, "în pragul catastrofei", ca urmare a "declarației de război" a Rusiei și pare să piardă rapid controlul Crimeei.

UCRAINA UPDATE: Rusia nu vrea război cu Ucraina și aprobarea de către Parlamentul rus a unei intervenții militare în Ucraina are ca scop, înainte de toate, să demonstreze intențiile serioase ale Kremlinului, a declarat adjunctul ministrului rus de Externe, citat de AFP.

"Rusia nu vrea război cu Ucraina", a declarat duminică seara Grigori Karasin în cadrul unei emisiuni difuzate de postul public de televiziune Rossia 1.

"Sunt convins că nimeni din Rusia nu vrea război", a adăugat el.

"Suntem împotriva folosirii unei astfel de terminologii pentru a discuta despre relațiile cu Ucraine care ne este aproape", a insistat el.

El a criticat statele occidentale care au amenințat cu excluderea Rusiei din G8.

"Vom susține toate forțele favorabile consolidării relațiilor noastre bilaterale, cu atât mai mult cu cât de aceste relații depinde stabilitatea în Europa. Oamenii politici occidentali (...) trebuie să înțeleagă acest lucru", a declarat Karasin.

În ceea ce privește decizia Consiliului Federației (Senatul) de a autoriza forțele ruse să intervină în Ucraina, "noi credem că această decizie (...) va demonstra intențiile serioase ale Federației Ruse", a subliniat el.
Valentina Matvienko, președintele Senatului rus, care a aprobat sâmbătă recursul la forțele armate ruse în Ucraina, a respins, de asemenea, ideea unui război.
"Nu va avea loc niciodată un război între noi. Suntem popoare înfrățite", a declarat ea în aceeași emisiune.

UCRAINA s-a declarat, duminică, "în pragul catastrofei", ca urmare a "declarației de război" a Rusiei și pare să piardă rapid controlul Crimeei, determinând occidentalii din G7 să facă front comun împotriva Moscovei.

Condamnând "încălcarea clară" a suveranității Ucrainei de către Moscova, liderii a șapte țări membre G8 au anunțat duminică suspendarea pregătirilor în vederea summitului grupului ce urma să aibă loc în iunie la Soci, în Rusia.
Măsura va rămâne în vigoare "până ce mediul va redeveni favorabil unor discuții semnificative la G8", potrivit unui comunicat al "liderilor G7", difuzat de Casa Albă.

G7 reunește cele șapte cele mai industrializate țări. La nivel de șefi și de guvern, el a devenit G8 începând din 1998, odată cu participarea Rusiei la aceste summituri.

Anterior duminică, secretarul de Stat american John Kerry a avertizat că Rusia ar putea să-și piardă locul la G8, în fața deteriorării situației pe teren.

"Dacă președintele (rus Vladimir) Putin vrea să fie președintele care a început un război între două țări vecine și prietene, el este foarte aproape de a-și atinge acest obiectiv. Suntem în pragul catastrofei", a declarat duminică premierul Arseni Iațeniuk.

"Nu este o amenințare, este de fapt o declarație de război adresată țării mele", a adăugat el, exprimându-se în engleză, ca pentru a face comunitatea internațională să înțeleagă mai bine.

Președintele interimar Oleksandr Turcinov a repetat duminică, la rândul său, că Kievul speră să ajungă la o soluție "pașincă" la criză. Dar un alt oficial de rang înalt a anunțat mobilizarea rezerviștilor ucraineni pentru a asigura "securitatea și integritatea teritoriului".

La Kiev, aproximativ 50.000 de persoane s-au reunit duminică în Maidan, Piața Independenței. "Nu ne vom preda!", au scandat ele la adresa Rusiei. Unii purtau pancarte pe care se putea citi: "Putin, nu te atinge de Ucraina!".
Dar tensiunile păreau să se intensifice duminică în Crimeea între cele două tabere, chiard dacă nu a fost anunțată nicio confruntare în această peninsulă rusofonă din sudul Ucrainei, care adăpostește flota rusă a Mării Negre.
Duminică seara, o explozie puternică s-a auzit în tot orașul Simferopol, capitala Crimeei, au anunțat jurnaliștii AFP. Originea exploziei nu a putut fi stabilită imediat.

Baza militară Perevalne, care adăpostește o unitate de grăniceri ucraineni, situată la 20 de kilometri de Simferopol, a fost înconjurată de persoane înarmate cu mitraliere, a constatat AFP. Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, care a estimat numărul lor la 1.000, atacatorii voiau să constrângă grănicerii să predea armele.

Mai multe zone strategice din peninsulă, baze militare, aeroporturi sau clădiri oficiale au făcut obiectul unor blocaje ale unor persoane înarmate, a căror uniformă nu poartă niciun semn distinctiv dar pe care observatorii le asimilează cu soldați ruși.

O lovitură dură pentru autoritățile de la Kiev a fost faptul că amiralul Denis Berezovski, comandantul șef al marinei ucrainene, numit în urmă cu câteva zile de președintele interimar Turcinov, a anunțat că depune jurământ de credință autorităților locale proruse din Crimeea.

Premierul prorus al regiunii, Serghei Axionov, pe care Kievul îl consideră nelegitim, a salutat un "eveniment istoric" și a subliniat că amiralul Berezovski acceptă astfel să se plaseze "sub ordinele autorităților legitime ale peninsulei".
Manifestații proucrainene, care au reunit între 1.000 și 10.000 de persoane, au avut loc duminică în orașele Harkov, Odessa, Dnipropetrovsk și Zaporijia, potrivit presei ucrainene.

Anunțul de sâmbătă al Moscovei, după ce inițial a părut să îi ia prin surprindere pe occidentali, a provocat un val de proteste în lume.
John Kerry și-a anunțat venirea, marți, la Kiev pentru a reafirma "sprijinul puternic al Statelor Unite față de suveranitatea, independența și integritatea Ucrainei". El va fi precedat de numărul doi al ONU, Jan Eliasson, care a plecat duminică seara către Ucraina.

NATO a cerut, de asemnea, Moscovei și Kievului să caute o "soluție pașnică" la criză prin "dialog" și mobilizarea de observatori internaționali, potrivit secretarului său general, Anders Fogh Rasmussen.

Ministrul britanic de Externe, William Hague, și omologul său grec, Evangelos Venizelos, a cărui țară deține președinția semestrială a UE, au ajuns duminică la Kiev.

În discuțiile telefonice cu cancelarul german Angela Merkel, Vladimir Putin a asigurat că răspunsul Rusiei la "amenințarea constantă cu acte de violență din partea forțelor ultranaționaliste (...) este perfect adecvat". El a acceptat crearea unui "grup de contact" pentru începerea "unui dialog politic" în privința Ucrainei.

Experții apreciază că criza ucraineană reprezintă cea mai gravă criză dintre Occident și Rusia de la destrămarea URSS în 1991.

"Repercusiunile asupra relației dintre Rusia și Occident vor fi profunde și durabile, deși mai grave decât după războiul ruso-georgian" din 2008, au apreciat analiștii Eugene Rumer și Andrew Weiss de la fundațion Carnegie. "Aceasta amintește de 1968, nu de 2008", subliniază ei, cu aluzie la reprimarea Primăverii de Praga de către URSS.
Rusia a lansat, de asemenea, un război mediatic, mass-media publice din Rusia și autoritățile făcând apel la unitate națională împotriva "fasciștilor care au preluat puterea la Kiev".

Agențiile de presă rusești au difuzat duminică informații potrivit cărora militarii ucraineni din Crimeea dezertează în masă, abandonându-și unitățile care trec în mâinile forțelor de autoapărare proruse ce asigură ordinea în regiune. Aceste informații vagi și imprecise au fost dezmințite de Ministerul ucrainean al Apărării.