Singura instituție la care democrații lui Vlad Plahotniuc fac referire pentru a contesta guvernul Maia Sandu este Curtea Constituțională. Dar Curtea este controlată aproape total de Plahotniuc, scrie presa din Republica Moldova.
Curtea Constituțională a declarat neconstituțională alegerea conducerii Parlamentului R. Moldova și votarea noului Guvern, iar ulterior, a instituit interimatul funcției de președinte, după ce, în prealabil, a decis că termenul limită în care putea fi votat un nou Guvern era 7 iunie 2019, nu 9 iunie, așa cum se menționa anterior în spațiul public.
Deciziile Curții Constituționale (CC) din ultimele zile vin să coincidă cu poziția Partidului Democrat din Moldova (PDM), care a declarat nelegitime voturile din Parlament și a solicitat declanșarea alegerilor anticipate.
„Sincronizarea” dintre PDM și CC nu este însă una întâmplătoare. Dintre cei 6 judecători ai Înaltei Curți, 3 dintre ei au fost anterior deputați ai PDM, iar doi au fost incluși în componența CC cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare din luna februarie, scrie ZDG.md.
Prin urmare, 86 de organizații neguvernamentale cer demisia tuturor judecătorilor Curții Constituționale a Republicii Moldova, acuzați că au acționat exclusiv în interesul unui partid politic, relatează duminică Radio Chișinău.
Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic, din care fac parte 86 de organizații neguvernamentale din Republica Moldova, condamnă ultimele decizii ale Curții Constituționale din 7, 8 și 9 iunie 2019 și cere demisia judecătorilor.
Curtea Constituțională a interpretat termenul de trei luni de la care președintele țării poate dizolva parlamentul ca echivalând cu 90 de zile, deși orice termen exprimat în luni, potrivit regulii juridice generale, echivalează cu luna calendaristică. De facto, prin această interpretare, termenul în care parlamentul poate vota legi și numi guvernul a fost redus de la 9 iunie la 7 iunie 2019, se menționează în declarație.
ONG-urile mai subliniază că decizia Curții Constituționale a fost emisă spre sfârșitul zilei de lucru de 7 iunie 2019, adică chiar în ziua în care, potrivit Curții, a expirat acest termen. Curtea Constituțională fusese sesizată cu privire la această chestiune încă din 22 mai 2019 cu solicitarea ca sesizarea să fie examinată cu prioritate.
De asemenea, Curtea a interpretat dreptul președintelui țării de dizolvare a parlamentului drept obligație, fără să analizeze dacă au fost întrunite celelalte condiții impuse de Constituție (consultarea fracțiunilor parlamentare) pentru dizolvarea parlamentului. Pe parcursul zilei de 8 iunie 2019, Curtea Constituțională a emis două hotărâri, declarând neconstituționale hotărârile parlamentului de alegere a președintelui parlamentului și de nominalizare a premierului. Hotărârile au fost emise în mai puțin de o oră de la adoptarea actelor în cauză, care încă nu fuseseră semnate și publicate. Niciun judecător independent nu poate anula un act pe care nu îl are în fața sa. Mai mult, hotărârile Curții Constituționale din 8 iunie 2018 au fost adoptate fără audieri și fără consultarea autorităților, cerințe impuse chiar de Codul Jurisdicției Constituționale.
Comportamentul Curții Constituționale din 7, 8 și 9 iunie 2019 confirmă că aceasta și-a compromis rolul constituțional, acționând exclusiv în interesul unui partid politic, subliniază semnatarii.
În acest context, Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic îndeamnă Curtea Constituțională să-și revizuiască urgent hotărârile adoptate pe 7, 8 și 9 iunie 2019 și să revină în legalitate. În scopul restabilirii încrederii în Curtea Constituțională și pentru stabilizarea situației din țară, îi îndemnăm pe toți judecătorii constituționali să demisioneze, adaugă autorii declarației.
