Cine este Gadi Eisenkot, fostul șef al armatei israeliene care îl înfruntă pe Netanyahu

La 66 de ani, Eisenkot are în spate aproape întreaga carieră în Forțele de Apărare ale Israelului, cunoscute sub acronimul IDF. S-a înrolat în 1978, a condus Statul Major între 2015 și 2019 și s-a retras cu gradul de general-locotenent.

Experiența sa îl plasează printre adversarii politici ai lui Netanyahu cu un profil puternic în domeniul securității. Diferențele dintre cei doi țin însă nu doar de conducerea țării, ci și de responsabilitatea pentru eșecurile din 7 octombrie 2023 și de strategia privind războiul din Gaza.

De la conducerea armatei la confruntarea politică cu Netanyahu

Unul dintre momentele care i-au marcat mandatul de șef al Statului Major a fost cazul sergentului Elor Azaria. În 2016, militarul a împușcat mortal un atacator palestinian rănit, la Hebron.

Eisenkot a susținut ancheta militară și procesul care au urmat, în pofida presiunilor unor politicieni de dreapta, inclusiv Benjamin Netanyahu. Poziția sa a fost că disciplina și regulile etice ale armatei trebuie apărate.

Trecerea în politică a venit în 2022, alături de Benny Gantz, la rândul său fost șef al Statului Major. După atacul Hamas din 7 octombrie 2023, cei doi s-au alăturat cabinetului de război condus de Netanyahu.

Colaborarea s-a încheiat în iunie 2024. Eisenkot și Gantz au părăsit atunci cabinetul, invocând absența unei strategii clare pentru perioada de după război.

Pierderile din familie care i-au marcat misiunea politică

Tată a cinci copii, Eisenkot a fost afectat direct de războiul din Gaza. Fiul său cel mic, Gal, a murit în lupte în decembrie 2023, la vârsta de 25 de ani. Alți doi nepoți ai fostului comandant militar au fost, de asemenea, uciși în luptele cu Hamas.

Într-un articol publicat în aprilie 2026 în cotidianul Yedioth Ahronoth, Eisenkot a legat aceste pierderi de angajamentul său politic.

De ce rezultatul alegerilor nu îi garantează funcția de premier

Pentru liderul Yashar, un rezultat electoral bun nu rezolvă automat problema guvernării. În Israel, clasarea unui partid pe primul loc nu îi garantează liderului său mandatul de a forma executivul. Esențială este capacitatea de a construi o majoritate parlamentară.

Pragul unei majorități în Knesset este de 61 de mandate. Potrivit evaluării prezentate de CNN, nici tabăra lui Netanyahu, care include formațiuni de extremă dreapta și ultraortodoxe, nici blocul advers nu au asigurată atingerea acestui prag.

În aceste condiții, Eisenkot ar trebui să aducă la aceeași masă partide de centru, de stânga și de dreapta. Unele scenarii ar presupune și sprijinul formațiunilor arabe.

Liderul Yashar a declarat că va încerca să formeze un guvern chiar și fără să dispună de 61 de mandate. O asemenea variantă ar putea însemna un executiv minoritar, susținut din exterior de parlamentari arabi.

Obstacolul este politic: partidele de dreapta de care ar avea nevoie pentru a guverna ar putea refuza o asemenea formulă.

Ce promite Gadi Eisenkot și ce înseamnă numele Yashar

Mesajul electoral al lui Eisenkot pune accent pe ideea de unitate. Panourile sale de campanie îl prezintă drept „un luptător, un lider, un om care unește”.

Numele partidului, Yashar, înseamnă în ebraică „drept”, în sensul de „corect”. Alegerea este inspirată de o expresie a lui Eli Sharabi, unul dintre ostaticii capturați de Hamas la 7 octombrie 2023: „Nu e vorba de dreapta, nu e vorba de stânga, e vorba de a fi drept”.

Printre principalele angajamente ale lui Eisenkot se află înființarea unei comisii de anchetă privind eșecurile care au permis atacul din 7 octombrie, soldat cu aproximativ 1.200 de morți în Israel. Este una dintre temele care îl separă de Netanyahu, prezentat de CNN drept un adversar al unei asemenea inițiative.

O altă promisiune vizează introducerea serviciului militar obligatoriu sau a unei forme de serviciu național pentru toți cetățenii. Poziția intră în conflict cu revendicările partidelor ultraortodoxe pe care s-a sprijinit guvernarea Netanyahu și care susțin menținerea scutirilor de încorporare pentru evreii ultraortodocși.

Cât de diferită este viziunea sa de cea a lui Netanyahu

Deși îl contestă pe actualul premier, Eisenkot nu propune o ruptură completă de obiectivele sale de securitate. Potrivit CNN, fostul șef al armatei a susținut, în linii mari, operațiunile militare israeliene din Gaza, Liban și Iran.

Numele său este asociat cu „doctrina Dahiyeh”, descrisă ca folosirea unei forțe copleșitoare împotriva infrastructurii civile pentru a descuraja atacurile viitoare ale grupărilor militante. De asemenea, este asociat cu strategia „campaniei dintre războaie”: operațiuni punctuale și secrete menite să reducă puterea adversarilor fără declanșarea unui conflict de amploare.

În privința Iranului, Eisenkot împărtășește obiectivele de a împiedica obținerea armei nucleare și de a slăbi grupările sprijinite de Teheran. Critica sa privește lipsa unei direcții politice care să însoțească acțiunile militare. În viziunea sa, rezultatele de pe câmpul de luptă trebuie valorificate și prin diplomație.

Aceeași diferență se regăsește în poziția sa față de Gaza. Eisenkot l-a acuzat pe Netanyahu că prelungește războiul din considerente politice și că pune în pericol ostaticii israelieni. Confruntarea dintre cei doi privește astfel nu doar utilizarea forței, ci și obiectivele politice pe care aceasta ar trebui să le servească.