Aderarea la UE, sub reguli mai stricte: propunerea unei perioade de probă de 15 ani împarte statele membre

Propunerile nu sunt încă adoptate. Discuțiile dintre statele membre vizează atât durata și condițiile de aplicare a noilor mecanisme, cât și puterile pe care Comisia le-ar primi pentru a interveni atunci când un nou membru se abate de la valorile europene.

De ce sunt împărțite statele UE în privința extinderii

Muntenegru, țara candidată aflată în cea mai avansată etapă a procesului de aderare, ar urma să fie primul caz de aplicare a noilor reguli. Comisia Europeană urmărește introducerea unor mecanisme care să permită intervenții inclusiv după intrarea unui stat în Uniune.

Potrivit documentelor consultate de Euronews, ambasadorii statelor membre au fost invitați să formuleze observații asupra proiectului juridic. Consultările au evidențiat însă diferențe între guverne.

Italia și Austria, care fac parte din grupul „Prietenii Balcanilor de Vest”, au avertizat că impunerea unor condiții prea restrictive ar putea îngreuna extinderea. În schimb, Franța și Țările de Jos au susținut necesitatea unor garanții mai solide pentru respectarea statului de drept, potrivit Euronews.

Un document pregătit pentru discuții subliniază că măsurile trebuie să fie proporționale, să aibă condiții clare de activare și să se aplice pe perioade bine definite. Negocierile asupra formulărilor vor continua la nivel tehnic, iar o nouă dezbatere între ambasadori este așteptată în noiembrie.

Perioada de probă de 15 ani și suspendarea dreptului de vot

Una dintre principalele propuneri este introducerea unei clauze de salvgardare instituțională. Aceasta ar permite luarea unor măsuri împotriva noilor membri în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale ale UE sau ale principiului cooperării loiale.

În situațiile cele mai grave, sancțiunile ar putea ajunge până la suspendarea dreptului de vot.

Durata mecanismului rămâne însă un punct sensibil. Comisia a propus o perioadă de 15 ani, dar statele membre nu au ajuns la o poziție comună privind intervalul în care o asemenea clauză ar putea fi considerată temporară.

Proiectul prevede că, după aderare, statul vizat ar avea cel puțin două săptămâni pentru a-și prezenta observațiile în urma activării clauzei. Textul permite însă activarea mecanismului și înainte de intrarea oficială în UE, în timp ce această garanție procedurală este prevăzută numai pentru perioada de după aderare.

Rolul Comisiei Europene provoacă rezerve

O altă dispută privește procedura prin care ar fi aprobate măsurile. În formula propusă, o inițiativă a Comisiei ar fi adoptată în termen de două săptămâni dacă o majoritate calificată a statelor membre nu o respinge sau nu o modifică.

Această abordare a generat obiecții din cauza influenței sporite pe care ar acorda-o executivului european.

Ambasadorii au cerut clarificări și asupra faptelor care ar putea declanșa intervenția, precum și asupra relației dintre noua clauză și articolul 7 din Tratatul UE, care vizează, de asemenea, încălcările grave ale valorilor Uniunii.

Aderarea ar putea fi amânată dacă nu sunt îndeplinite condițiile

Comisia propune și un mecanism de monitorizare pentru intervalul dintre semnarea tratatului de aderare și intrarea efectivă în Uniunea Europeană.

Verificările ar putea include:

• rapoarte periodice privind îndeplinirea angajamentelor;

• evaluări realizate de alte state membre;

• scrisori de avertizare timpurie, atunci când sunt identificate probleme.

Frecvența rapoartelor și domeniile analizate nu au fost stabilite.

Ca ultimă opțiune, aderarea ar putea fi amânată dacă există dovezi clare că statul candidat nu va îndeplini la timp condițiile necesare.

O prevedere asemănătoare a existat în tratatul de aderare al României și Bulgariei, unde decizia necesita, ca regulă generală, unanimitate. Pentru viitoarele aderări, procedura rămâne în negociere. Documentul indică, deocamdată, posibilitatea unei decizii cu majoritate calificată, la recomandarea Comisiei. Nici durata unei eventuale amânări nu a fost stabilită.

Angajament împotriva blocării extinderii din cauza disputelor bilaterale

Pachetul include și propunerea ca viitorii membri să își asume că nu vor bloca prin veto aderarea altor țări candidate din cauza unor dispute bilaterale.

Comisia dorește ca acest angajament să fie inclus într-o declarație care să însoțească tratatul de aderare, nu în clauzele de salvgardare ale textului juridic.

În domeniul cooperării judiciare, proiectul ar permite suspendarea temporară a unor decizii sau prevederi care afectează alte state membre, în cazul unor încălcări grave. Măsurile ar urma să fie limitate, fără oprirea cooperării judiciare în ansamblu.

Pentru intrarea în spațiul Schengen sunt avute în vedere condiții suplimentare privind respectarea statului de drept, combaterea corupției și a criminalității organizate, precum și funcționarea sistemului judiciar.

Garanții economice care s-ar putea aplica mai mult timp

Proiectul păstrează și mecanisme referitoare la dificultăți economice grave și la încălcarea regulilor pieței interne, similare celor incluse în tratatul de aderare al Croației, ultima țară intrată în UE.

Comisia propune însă ca perioada în care acestea pot fi activate să depășească termenul de trei ani prevăzut pentru Croația. Noua durată nu este precizată.

În plus, statele membre ar putea decide, prin majoritate calificată, o prelungire suplimentară a perioadei de aplicare.