După înfrângerea care le-a luat republicanilor ambele camere ale Congresului, JD Vance a spus public ce mulți din partid evitau să spună: alegătorii lui Trump au venit la vot, dar au votat cu democrații. Ce le-ar cere ei republicanilor ca să se întoarcă? Oprirea războiului cu Iranul, prețuri mai mici, „America First” și o altă relație cu Israelul. Verdictul lui e fără echivoc: am pierdut din cauza războiului. Și a mers mai departe: cine crede că pierderea Senatului a meritat acest preț să o spună deschis.
Mesajul nu vine din senin. Luni la rând, Vance a apărat public războiul, deși, potrivit presei americane, în privat se opunea lui. Iar în februarie, când au început loviturile asupra Iranului, vicepreședintele nu era alături de președinte. Atunci, imaginea a stârnit speculații. Astăzi capătă o altă greutate.
Răspunsul lui Trump a venit aseară, ora noastră. A spus că analiza vicepreședintelui este „în mare parte adevărată”, pentru că războiul a scumpit carburanții. A spus că i-a plăcut postarea și că știa de la început ce crede Vance despre război. În același timp, nu regretă nimic: ar lua din nou aceeași decizie.
Apoi a venit întrebarea despre 2028. Trump nu l-a numit pe Vance succesorul său: „Vom vedea. Poate nu va candida. Nu știu cine va candida.”
Cu alte cuvinte, ușa rămâne deschisă oricui. Fiul cel mare al președintelui a susținut public postarea lui Vance. Între timp, un senator republican care a mai candidat la Casa Albă contestă deja ideea că vicepreședintele ar fi moștenitorul firesc.
Războiul cu Iranul devine astfel linia de demarcație a succesiunii republicane: de o parte cei care l-au susținut, de cealaltă cei care se rup de el. Pentru Europa, miza nu este doar cine va candida, ci ce direcție va câștiga: o Americă dispusă să intervină sau una care vrea mai puține războaie departe de casă.
Rămâne întrebarea: a fost Vance ținut deliberat departe de acest război sau își construiește singur drumul spre 2028?
