Haos în Rusia și Ucraina după un atac cibernetic asupra sistemelor de alertă. Ana Maria Păcuraru explică ce riscuri există pentru România și RO-Alert?

Războiul nu se mai duce doar cu rachete. Azi noaptea (duminică spre luni, 1 spre 2 noiembrie - n.r.) a ajuns direct în telefoanele oamenilor. Hakerii au preluat sistemele de alertă ale Ucrainei și Rusiei.

Ucrainenii, inclusiv cei din capitală, au primit avertizări false despre radiații, atacuri chimice și lupte de stradă. Ucraina a anulat alertele în mai puțin de o oră și acuză Rusia. Panica a fost evitată și pentru că mesajul era scris în limba rusă.

Câteva ore mai târziu, Rusia a recunoscut că și aplicația ei de urgență a fost atacată. Rușii au primit mesaje despre focoase nucleare lansate spre toate regiunile țării, cu îndemnul să-și facă provizii pentru trei săptămâni și să se ascundă.

Un grup ucrainean a revendicat aceste alerte. Momentul nu pare întâmplător: alertele au apărut cu doar câteva minute înainte să expire cel mai lung armistițiu respectat în acest război.

Negociat cu ajutorul Melaniei Trump și al Papei, armistițiul a permis evacuarea a sute de civili de pe linia frontului.

Ținta reală nu este aplicația, ci încrederea. Un sistem de alertă funcționează doar dacă oamenii îl cred, iar alertele false repetate îi pot face să ezite tocmai atunci când pericolul este real.

Pentru România, lecția este clară: sistemele, precum RO-Alert, sunt infrastructură critică și trebuie apărate la fel de serios ca cerul.