Jurământul lui Socrate pentru profesori, propus de ministrul Educației. Ce obligații ar putea să își asume dascălii la intrarea în profesie

Jurământ / Sursa foto - Pixabay
Profesorii din România ar putea avea propriul jurământ profesional, după modelul celui depus de medici la începutul carierei. Ministrul Educației, Sorin Costreie, a lansat propunerea unui „Jurământ al lui Socrate”, un angajament moral prin care cadrele didactice și-ar asuma responsabilitatea față de elevi, studenți și societate. Textul pune accent pe gândirea critică, corectitudine, libertatea de exprimare și refuzul transformării educației în îndoctrinare.
Ministrul Educației vrea un jurământ pentru profesori, după modelul celui al lui Hipocrate
Inițiativa a fost prezentată de Sorin Costreie cu ocazia Zilei Internaționale a Filosofiei. Ministrul consideră că sistemul de învățământ are nevoie de o schimbare de perspectivă, prin renunțarea la accentul pus excesiv pe memorare și orientarea către dezvoltarea capacității de analiză și reflecție.
Propunerea sa este ca profesorii și educatorii să rostească un jurământ inspirat de principiile filosofiei socratice, asemănător celui prin care medicii își asumă obligațiile profesionale față de pacienți.
Potrivit ministrului, documentul ar reprezenta un angajament solemn față de cei care beneficiază de actul educațional, față de profesie și față de întreaga comunitate.
Sorin Costreie a ținut să precizeze că textul nu este unul redactat de filosoful grec, ci o creație contemporană inspirată de ideile și metoda acestuia.
Ce prevede „Jurământul lui Socrate” propus pentru cadrele didactice
Documentul propus cuprinde o serie de principii pe care profesorii ar urma să și le asume în activitatea lor. Printre cele mai importante se numără respectarea individualității fiecărui elev, recunoașterea propriilor limite și promovarea libertății de gândire.
Un punct esențial al jurământului este angajamentul de a nu transforma educația într-un instrument de îndoctrinare. De asemenea, profesorii ar trebui să încurajeze întrebările, argumentele și înțelegerea, în loc să urmărească doar reproducerea mecanică a informațiilor.
Iată textul integral propus de ministrul Educației:
„Jurământul socratic pentru profesori și educatori:
În fața celor care mi-au transmis cunoașterea, a celor cărora le voi împărtăși din ea și a comunității pe care sunt chemat să o servesc, îmi asum, liber și cu responsabilitate, acest jurământ:
Voi pune binele și demnitatea fiecărui elev și student în centrul misiunii mele, respectându-i individualitatea, libertatea de gândire și dreptul de a învăța.
Voi căuta neîncetat adevărul și nu voi pretinde niciodată că dețin adevărul absolut. Voi avea curajul să spun «nu știu», să îmi recunosc greșelile și să învăț în continuare, alături de cei pe care îi educ.
Voi cultiva întrebarea înaintea răspunsului, argumentul înaintea convingerii și înțelegerea înaintea memorării. Nu voi cere acceptarea unei idei doar în virtutea autorității mele și nu voi folosi cunoașterea pentru a domina, umili sau intimida, ci pentru a deschide minți și a stimula cunoașterea.
Voi încuraja gândirea critică, îndoiala argumentată și libertatea intelectuală, inclusiv atunci când acestea îmi pun la încercare propriile convingeri.
Nu voi transforma educația în îndoctrinare. Voi respecta pluralitatea perspectivelor și voi ajuta fiecare elev și student să distingă între fapte, interpretări, opinii și prejudecăți.
Voi evalua totul cu dreptate și integritate, fără favoritisme, discriminare sau prejudecăți, înțelegând că evaluarea trebuie să sprijine învățarea, nu să reducă valoarea unui om la o notă.
Voi continua să învăț și să îmi examinez critic propria gândire, pentru că nimeni nu poate pretinde că educă fără a accepta să fie, la rândul său, educat.
Voi avea grijă de propria mea sănătate, de echilibrul și de integritatea mea, pentru a-mi putea exercita profesia cu responsabilitate și umanitate.
Voi apăra libertatea academică și valoarea educației ca bun public, conștient că o societate liberă are nevoie de oameni capabili să gândească independent și să își asume responsabilitatea propriilor judecăți.
Nu voi uita că scopul educației nu este să formeze oameni care gândesc asemenea mie, ci oameni capabili să gândească prin ei înșiși.
Îmi asum aceste angajamente cu respect față de profesia mea, față de cei care mi-au fost profesori și față de generațiile care vor veni și jur să nu încetez să mă întreb, să învăț și să îi ajut pe ceilalți să descopere puterea propriei gândiri.”
De ce a fost ales Socrate ca model pentru jurământul profesorilor
Ministrul Educației explică faptul că propunerea are la bază metoda de predare asociată filosofului grec, construită în jurul dialogului, al întrebărilor și al examinării permanente a convingerilor.
În scrierile lui Platon, discipolul lui Socrate, educația nu înseamnă doar transmiterea unor informații, ci și stimularea capacității oamenilor de a analiza ideile și de a căuta adevărul prin dialog.
Sorin Costreie identifică trei principii socratice care ar putea sta la baza unui asemenea angajament profesional: conștientizarea limitelor propriei cunoașteri, analizarea critică a convingerilor și responsabilitatea pentru formarea caracterului.
Prin această abordare, profesorul nu ar trebui să fie doar persoana care transmite informații, ci și un îndrumător care îi ajută pe elevi să gândească independent și să își formeze propriile judecăți.
Când ar putea fi rostit jurământul socratic
În viziunea ministrului, noul angajament ar putea deveni un moment simbolic la începutul carierei didactice. Una dintre variantele propuse este rostirea lui la absolvirea programelor de formare pedagogică sau chiar în momentul intrării în profesia de dascăl.
Sorin Costreie consideră că există o paralelă între responsabilitatea medicului față de sănătatea pacientului și cea a profesorului față de dezvoltarea intelectuală a elevului.
Dacă medicul își asumă grija pentru viața și sănătatea celor pe care îi tratează, cadrul didactic ar trebui să își asume responsabilitatea de a contribui la formarea unor oameni capabili să cunoască, să judece și să gândească liber.
Deocamdată, propunerea ministrului este prezentată ca un model de angajament moral pentru profesori și educatori. Ideea centrală este schimbarea modului în care este privită educația: mai puțină memorare mecanică, mai mult dialog, argumentare și independență în gândire.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























