Jumătate dintre elevii români nu au competențe de bază la matematică. Ce măsuri pregătește UE

Datele arată că 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la matematică, iar 48% se află sub acest prag la citire. Rezultatele plasează România printre țările europene cu probleme serioase în educație. La nivelul Uniunii Europene, aproximativ o treime dintre adolescenți întâmpină dificultăți la citire și matematică, iar unul din patru nu are competențele minime la științe. În acest context, rezultatele slabe ale elevilor români la testele PISA au readus în discuție nevoia unor schimbări în sistemul de învățământ.

Comisia Europeană propune un milion de euro pentru fiecare alianță școlară

Una dintre principalele măsuri anunțate de Comisia Europeană este dezvoltarea Alianțelor Școlare Europene, prin care școlile și autoritățile din mai multe țări vor putea lucra împreună pentru îmbunătățirea rezultatelor elevilor. Propunerea prevede înființarea a 100 de alianțe noi în fiecare an, fiecare dintre acestea urmând să poată beneficia de o finanțare de un milion de euro. Banii vor fi folosiți pentru dezvoltarea și testarea unor metode de predare care să îi ajute pe copii să dobândească acele cunoștințe de care au nevoie în viața de zi cu zi.

Proiectele vor viza cinci domenii importante: citire și scriere, matematică, științe, competențe digitale și educație civică. Școlile participante vor putea compara metodele de predare și rezultatele obținute, pentru a identifica soluțiile care îi ajută cel mai mult pe elevi. O atenție specială va fi acordată copiilor din medii dezavantajate, care au adesea acces limitat la resurse educaționale. România participă deja la etapa-pilot a programului, prin patru școli din județele Buzău și Vâlcea, în cadrul unei inițiative europene finanțate cu 20 de milioane de euro prin Erasmus+.

Comisia Europeană pregătește și o rețea de sprijin pentru școli, care ar putea deveni funcțională în primul trimestru al anului 2027. Sunt prevăzute proiecte-pilot în 30 de regiuni europene, prin care profesorii și directorii vor primi îndrumare pentru îmbunătățirea activității la clasă. Printre domeniile vizate se numără sprijinul emoțional acordat elevilor, colaborarea cu părinții și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în procesul de învățare.

România a pierdut aproape 5.000 de profesori într-un singur an

Problemele din școlile românești nu se opresc la rezultatele elevilor. Datele oficiale arată că numărul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar a scăzut cu aproape 5.000 într-un singur an, în timp ce numărul elevilor a crescut cu aproximativ 20.000. Situația vine după modificarea condițiilor de muncă pentru profesori, inclusiv majorarea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână și reducerea tarifului pentru plata cu ora. Lipsa personalului didactic reprezintă însă o problemă întâlnită în aproape toate statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit Comisiei Europene, 25 dintre cele 27 de țări membre se confruntă cu un deficit de profesori, iar numai unul din cinci dascăli consideră că poate influența deciziile privind politicile educaționale. Pentru a îmbunătăți situația, Bruxelles-ul propune o Agendă a Profesorilor Europeni, care urmărește să facă această profesie mai atractivă, să ofere condiții de muncă mai bune și să îi încurajeze pe cei aflați la început de carieră să rămână în sistemul de învățământ.

O altă inițiativă este programul Academiile Profesorilor 2.0, destinat pregătirii cadrelor didactice și dezvoltării unor instrumente digitale care să reducă timpul pierdut cu activitățile administrative. Pachetul european prevede și întâlniri organizate de două ori pe an, la care vor participa reprezentanții profesorilor și partenerii sociali. Scopul este identificarea problemelor cu care se confruntă școlile și găsirea unor soluții care să poată fi aplicate în mai multe țări.

Elevii de 15 ani ar putea primi un certificat de competențe în inteligența artificială

Comisia Europeană pregătește schimbări și în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale în școli. Începând cu anul școlar 2027-2028, ar urma să fie testat un certificat de competențe AI pentru elevii de 15 ani. Acesta nu va verifica doar dacă adolescenții știu să folosească aplicații precum chatboturile, ci și dacă pot identifica informațiile false, pot recunoaște conținutul manipulator și înțeleg când este mai bine să rezolve singuri o problemă, fără ajutorul tehnologiei.

Propunerea vine în condițiile în care inteligența artificială este deja folosită pe scară largă de tineri. Potrivit datelor Eurostat, 63,8% dintre europenii cu vârste între 16 și 24 de ani au utilizat inteligența artificială generativă în 2025. În România, aproximativ 40% dintre elevii de 15 ani declară că folosesc cel puțin o dată pe săptămână un chatbot AI pentru învățare. Comisia Europeană consideră că școlile trebuie să îi pregătească pe copii nu doar să utilizeze aceste instrumente, ci și să înțeleagă riscurile pe care le presupun.

În același timp, statele membre vor putea colabora în cadrul unui nou mecanism european, EDU-EDIC, pentru dezvoltarea și testarea tehnologiilor digitale folosite în educație. Acesta va urmări inclusiv protejarea datelor elevilor și îmbunătățirea modului în care comunică diferitele platforme educaționale. Pentru 2027, Bruxelles-ul pregătește și o inițiativă privind utilizarea sănătoasă a ecranelor, prin care școlile și părinții vor fi încurajați să găsească un echilibru între timpul petrecut online și activitățile fără dispozitive digitale.

Învățământul profesional din România, mult sub media europeană

O altă problemă importantă este pregătirea practică a elevilor din școlile profesionale. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, în 2025, doar 9,1% dintre absolvenții recenți ai învățământului profesional din România, cu vârste între 20 și 34 de ani, au beneficiat de cel puțin o lună de pregătire la locul de muncă în timpul studiilor. La nivelul Uniunii Europene, procentul este de 66%, ceea ce arată o diferență foarte mare între România și restul statelor membre.

Pentru reducerea acestui decalaj, Comisia Europeană propune dezvoltarea programelor de ucenicie și încurajarea colaborării dintre școli și companii, inclusiv firmele mici. Începând din 2027, ar putea fi testat și un accelerator european de formare profesională, prin care vor putea fi organizate cursuri scurte, adaptate nevoilor angajatorilor. Un exemplu este pregătirea mecanicilor auto, care trebuie să învețe să lucreze cu sisteme electronice, senzori și echipamente moderne de diagnosticare, pe măsură ce tehnologia folosită în industria auto se schimbă.

Cine va plăti pentru noile măsuri din educație

Comisia Europeană precizează că organizarea școlilor, stabilirea programelor de învățământ și finanțarea sistemelor educaționale rămân în responsabilitatea fiecărui stat membru. Uniunea Europeană poate însă să sprijine cooperarea dintre țări și să ofere bani pentru proiecte comune. În 2024, administrațiile publice din statele membre au cheltuit aproximativ 860 de miliarde de euro pentru educație, sumă echivalentă cu 4,8% din produsul intern brut al Uniunii Europene.

Pentru perioada 2021-2027, aproximativ 150 de miliarde de euro sunt deja alocate la nivel european pentru educație și dezvoltarea competențelor, inclusiv prin Erasmus+ și Fondul Social European Plus. Noile propuneri urmăresc folosirea acestor mecanisme pentru îmbunătățirea pregătirii elevilor, susținerea profesorilor și modernizarea școlilor. Aplicarea concretă a măsurilor va depinde însă de deciziile autorităților naționale și de modul în care fiecare țară va alege să participe la programele europene.