Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a declarat, invitat în emisiunea „Miza Zilei”, că operațiunea de scufundare a barjelor pe Dunăre este doar o soluție temporară pentru menținerea în funcțiune a Reactorului 2 de la Cernavodă. Acesta susține că riscul provocat de scăderea debitului fluviului era cunoscut încă din anii ’80. Intervenția a crescut nivelul apei cu opt centimetri și ar permite funcționarea reactorului pentru cel puțin nouă zile. Peiu avertizează însă că România nu a construit suficiente capacități energetice pentru a compensa o eventuală oprire a centralei.
„Evident că este o improvizație”
Liderul senatorilor AUR afirmă că problema debitului scăzut al Dunării era analizată încă din perioada în care a fost proiectată centrala nucleară. Potrivit acestuia, autoritățile aveau în vedere inclusiv construirea altor reactoare într-o zonă de pe râul Someș. Peiu susține că România a avut patru decenii la dispoziție pentru găsirea unor soluții permanente. În opinia sa, barjele au fost folosite abia după ce situația a ajuns într-un punct critic.
„Evident că este o improvizație. La nivel guvernamental se știe încă din anii ’80 despre această problemă legată de debitul Dunării. Atunci, când se puneau bazele centralei de la Cernavodă, exista ideea că celelalte două reactoare, în afară de unitățile 1 și 2, ar putea fi mutate undeva pe Someș. Exista și o locație. Problema era cunoscută de acum 40 de ani, însă, între timp, nimeni nu a dat doi bani pe ceea ce se știa atunci”, a declarat Petrișor Peiu.
Senatorul AUR leagă vulnerabilitatea centralei și de tehnologia aleasă pentru reactoarele de la Cernavodă. El susține că sistemul bazat pe apă grea a fost ales pentru a-i oferi României o independență mai mare. Potrivit acestuia, tehnologia produce energie la un cost mai ridicat, dar diferența a devenit mai puțin importantă după scumpirea celorlalte surse. Peiu insistă că autoritățile ar fi trebuit să pregătească din timp soluții pentru perioadele în care nivelul Dunării scade.
„Este și o problemă legată de tehnologia pe care am ales-o pentru Cernavodă, o tehnologie foarte rară în lume, bazată pe apa grea. Ceaușescu a ales această tehnologie pentru că oferea o independență foarte mare și era ușor de asigurat materia primă. Este o tehnologie care oferă un preț mai scump pentru energia produsă. Totuși, la prețurile la care au ajuns celelalte surse, acest lucru nu mai contează. Când știi de 40 de ani că ai o problemă, ai timp să te pregătești pentru astfel de situații”, a afirmat liderul senatorilor AUR.
Acuzații privind lipsa investițiilor
Petrișor Peiu susține că România are nevoie de mai multe surse de producție a energiei, pentru ca dispeceratul energetic să poată compensa rapid pierderea unei capacități. El îl critică pe fostul președinte Klaus Iohannis pentru declarațiile privind independența energetică a țării. Potrivit senatorului, asemenea mesaje au creat impresia că România nu mai are nevoie de investiții importante. Peiu afirmă că statul nu a coordonat dezvoltarea sistemului energetic, iar cele mai multe proiecte au fost realizate de sectorul privat.
„Din 2015 încoace am trăit sub un fel de drog. Klaus Iohannis ne-a spus că suntem foarte aproape de independența energetică și că România este un furnizor de securitate energetică în regiune. Iată că furnizorul de securitate energetică în regiune este, de fapt, Bulgaria. Noi ne-am culcat pe această ureche și nu am făcut investițiile necesare. Au fost făcute unele investiții la întâmplare, în principal de sectorul privat, pentru că statul nu a coordonat nimic”, a declarat Petrișor Peiu.
Senatorul acuză statul că a retras ani la rând cea mai mare parte a dividendelor obținute de companiile energetice pe care le controlează. Potrivit acestuia, banii nu au fost folosiți pentru construirea unor noi capacități. Peiu susține că lipsa investițiilor s-a acumulat în timp și a contribuit la actuala criză energetică. Afirmațiile reprezintă poziția politică a liderului senatorilor AUR.
„De aproximativ 15 ani, statul român ia 90% din dividendele companiilor în care este acționar majoritar. Din acei bani nu a făcut nimic. Nu a realizat niciun fel de investiție importantă. Toate aceste probleme s-au strâns. În final, ele au culminat cu actuala criză energetică”, a susținut Peiu.
Avertisment pentru lunile de iarnă
Petrișor Peiu avertizează că problemele ar putea deveni mai grave în lunile ianuarie și februarie. Acesta afirmă că actuala criză a apărut într-o perioadă în care consumul instantaneu ajunge la cel mult 7.700 de megawați. În timpul iernii, cererea ar putea urca între 8.000 și 9.000 de megawați. Senatorul se întreabă cum va putea fi acoperit consumul dacă România are deja dificultăți în timpul verii.
„Acum am avut această criză în contextul unui consum instantaneu de maximum 7.700 de megawați. În ianuarie și februarie vom ajunge la vârful de sarcină. Atunci vom avea între 8.000 și 9.000 de megawați putere instantanee consumată. Cum vom acoperi acel vârf dacă acum avem această problemă?”, a întrebat Petrișor Peiu.
Comitetul de urgență, criticat de senatorul AUR
Liderul senatorilor AUR critică și decizia Guvernului de a înființa un comitet de urgență pentru energie. Acesta susține că o nouă structură nu poate înlocui investițiile necesare. Peiu afirmă că autoritățile au adoptat până acum strategii și măsuri care au rămas doar pe hârtie. El consideră că numirile făcute în conducerea sectorului energetic arată importanța redusă acordată domeniului de către coaliția aflată la putere.
„Pe hârtie poți să iei orice decizie. Asta au făcut și acum, au luat niște decizii pe hârtie, ca și până acum. Energia României este coordonată astăzi de un om care este jumătate jurist, jumătate medic. Nu spun că dânsul este vinovat pentru tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii 10 sau 15 ani. Această numire arată însă ceea ce crede coaliția aflată la putere despre importanța sectorului energetic. Strategii, lozinci, promisiuni și povești sunt multe”, a declarat Peiu.
În final, senatorul a amintit de fondurile pe care România le-ar fi avut la dispoziție pentru dezvoltarea unor capacități noi de producție. Potrivit acestuia, din 2021 existau peste două miliarde de euro pentru centrale pe cărbune și gaze naturale, precum și pentru parcuri fotovoltaice. Peiu susține că proiectele nu au fost realizate, iar termenul teoretic expiră la 31 august. Liderul senatorilor AUR consideră această situație o nouă dovadă a lipsei de acțiune din partea statului.
