Programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan vizează ofițerii acoperiți din presă, politică și biserică. Patriarhia cere dovezi, nu presupuneri.
Patriarhia Română cere dovezi pentru orice afirmație privind prezența unor ofițeri acoperiți în biserică. Reacția vine după ce liniile directoare ale programului de guvernare prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan au inclus biserica, alături de presă și politică, printre domeniile în care aceștia nu ar trebui să activeze. Formularea din document este o propunere de interdicție, nu o dovadă că astfel de cazuri există.
Reacția Patriarhiei Române
„Orice afirmație în acest sens trebuie să aducă dovezi solide în sprijinul ei. În lipsa furnizării acestora, nu dorim să comentăm simple presupuneri”, a transmis purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Adrian Agachi, pentru stiripesurse.ro.
Ce prevede programul de guvernare
Documentul prezentat de Mureșan propune întărirea controlului civil asupra serviciilor de informații. „Nu vor fi permiși ofițerii acoperiți în presă, politică și biserică”, se arată în text.
Șefii serviciilor ar urma să fie limitați la cel mult două mandate și opt ani în funcție. Pentru persoanele care părăsesc sistemul, programul propune o interdicție de cinci ani pentru intrarea în politică și de zece ani pentru ocuparea unor funcții publice de conducere, precum și declararea publică a averii în acest interval. Sunt, deocamdată, măsuri propuse în liniile directoare ale programului.
Ce a spus Siegfried Mureșan
În ceea ce privește ofițerii acoperiți în biserică, Mureșan a vorbit despre suspiciunile legate de prezența oamenilor serviciilor în societate și despre nevoia unor reguli clare. El a susținut că Parlamentul trebuie să exercite un control serios asupra serviciilor de informații, fără să prezinte un caz concret care să confirme prezența unor ofițeri acoperiți în biserică.
Premierul desemnat a declarat și că nu a intrat niciodată în sediile SRI, SIE sau ale altui serviciu de informații. În același interviu, el a criticat legăturile pe care susține că unii politicieni le au cu instituțiile de informații.
