Inspectorii antifraudă din cadrul ANAF au descoperit un mecanism transfrontalier de fraudare a TVA în comerțul cu autoturisme second-hand. Schema ar fi fost coordonată din România și ar fi implicat societăți înregistrate în Ungaria și Slovacia. Peste 2.000 de mașini cumpărate din Germania ar fi ajuns pe piața românească, iar prejudiciul estimat depășește 26 de milioane de lei.
O investigație complexă desfășurată de Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a scos la iveală un circuit comercial suspect utilizat în tranzacțiile cu autoturisme second-hand provenite din spațiul comunitar.
Verificările au fost realizate în mai multe județe, printre care Alba, Argeș, Galați, Neamț și Sibiu, iar ancheta a beneficiat și de informații transmise de autoritățile fiscale din alte state membre ale Uniunii Europene.
Cum funcționa schema de fraudare a TVA
Potrivit ANAF, mecanismul se baza pe folosirea succesivă a unor firme de tip „missing trader”, înființate în Ungaria și Slovacia.
Societățile ar fi fost utilizate în principal pentru efectuarea unor achiziții intracomunitare de autoturisme, în regim de scutire de TVA, după care vehiculele erau introduse în circuitul comercial din România.
Pentru ca activitatea să poată continua după pierderea codului de TVA al uneia dintre societăți, ar fi fost folosită o altă companie, păstrându-se același mod de operare și același circuit comercial.
ANAF susține că, în acest fel, mecanismul putea fi reluat succesiv, fără ca schimbarea societății să afecteze semnificativ activitatea.
Peste 2.000 de autoturisme, aduse din Germania
În urma verificărilor, inspectorii antifraudă au identificat peste 2.000 de autoturisme care ar fi fost introduse pe piața din România prin intermediul acestui circuit.
Mașinile proveneau din Germania și erau ulterior comercializate pe teritoriul României.
Potrivit anchetatorilor fiscali, documentele utilizate în tranzacții nu ar fi reflectat întotdeauna circuitul comercial real. Unele dintre acestea ar fi fost folosite pentru diminuarea bazei impozabile, ascunderea provenienței reale a autoturismelor și evitarea achitării obligațiilor fiscale.
Facturi și contracte suspecte
Investigația a scos la iveală mai multe nereguli în documentele comerciale analizate de inspectorii ANAF.
Printre suspiciunile identificate se numără întocmirea în România a unor facturi în numele societăților din Ungaria și Slovacia, folosirea unor documente completate fictiv sau în alb și realizarea succesivă a unor contracte între persoane fizice.
Potrivit autorităților fiscale, aceste documente ar fi avut rolul de a ascunde furnizorul real al autoturismelor și traseul comercial al acestora.
În anumite situații au fost identificate și persoane interpuse. Unele persoane ale căror nume apăreau în documente ar fi declarat că nu știau despre tranzacțiile efectuate în numele lor.
De asemenea, unele dintre societățile menționate în actele prezentate pentru înmatricularea autoturismelor nu ar fi confirmat, în urma schimbului internațional de informații, că au realizat operațiunile comerciale respective.
Mașini declarate la valori mult mai mici
Un alt aspect important descoperit în timpul verificărilor îl reprezintă diferențele majore dintre valorile înscrise în documentele prezentate la înmatriculare și prețurile facturate inițial.
În unele cazuri, valoarea trecută în actele utilizate la înmatriculare ar fi reprezentat mai puțin de 30% din prețul facturat de furnizorul inițial din Germania.
Potrivit ANAF, această practică ar fi dus la reducerea artificială a bazei de impozitare și, implicit, la diminuarea obligațiilor fiscale datorate statului.
Activitatea era coordonată, în realitate, din România
Deși în circuit erau folosite firme din Ungaria și Slovacia, investigația ANAF indică faptul că operațiunile comerciale ar fi fost gestionate efectiv din România.
Persoanele implicate s-ar fi ocupat de identificarea autoturismelor în Germania, utilizarea codurilor de TVA ale companiilor străine, promovarea mașinilor prin intermediul platformelor online și al parcurilor auto, precum și de vânzarea acestora către clienți.
Tot în România ar fi fost pregătite documentele comerciale și încasate sumele provenite din vânzarea autoturismelor.
Astfel, societățile din străinătate ar fi avut, potrivit inspectorilor antifraudă, rolul de a crea aparența unor tranzacții intracomunitare legale și de a facilita circuitul prin care TVA ar fi fost eludată.
ANAF a pus sechestru pe bunuri și bani
Prejudiciul estimat de autorități pentru bugetul general consolidat depășește 26 de milioane de lei.
Pentru recuperarea banilor, inspectorii antifraudă au dispus măsuri asigurătorii asupra unor disponibilități din conturi bancare, dar și asupra unor bunuri mobile și imobile.
Valoarea totală a bunurilor și sumelor asupra cărora au fost instituite aceste măsuri se ridică la 21,34 milioane de lei.
Ancheta continuă
Verificările nu sunt încă finalizate. Inspectorii ANAF continuă investigațiile pentru stabilirea întregii dimensiuni a mecanismului și pentru recuperarea prejudiciului estimat.
Autoritatea fiscală subliniază că identificarea schemelor complexe de fraudă reprezintă o prioritate, iar astfel de investigații presupun inclusiv analiza tranzacțiilor, evaluarea riscurilor și colaborarea cu instituțiile fiscale din alte state europene.
