Trei persoane din Brașov, soț, soție și sora femeii, precum și trei firme, au fost trimiși în judecată într-un dosar privind tentativa de obținere ilegală de fonduri prin programul Start-Up Nation. Procurorii susțin că, pentru a obține aproape 200.000 de lei de la stat, inculpații ar fi folosit documente falsificate și declarații care conțineau informații nereale.
Dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Brașov, după ce anchetatorii au stabilit că tentativa de fraudă a fost oprită înainte ca banii să fie efectiv achitați. Autoritățile care au verificat documentația ar fi identificat neconcordanțele din actele depuse și au respins solicitarea de plată.
Cum ar fi încercat cei trei să obțină banii de la stat
Potrivit procurorilor, faptele investigate s-ar fi desfășurat între august 2022 și iulie 2024. În această perioadă, bărbatul, fie singur, fie împreună cu soția și sora acesteia, ar fi întocmit mai multe documente și declarații cu informații false, inexacte sau incomplete.
Scopul ar fi fost accesarea unor fonduri nerambursabile în valoare de 199.994,25 de lei, disponibile prin programul guvernamental Start-Up Nation România, ediția 2022.
Proiectul urmărea înființarea unui atelier de croitorie, prin intermediul unei societăți care figura oficial ca fiind administrată de sora bărbatului. Anchetatorii susțin însă că, în realitate, acesta ar fi fost persoana care controla activitatea firmei.
Firma ar fi declarat că nu a mai primit ajutoare de la stat
Prima etapă a presupusei tentative a avut loc în august 2022, când societatea a transmis online cererea pentru finanțarea nerambursabilă.
În documentele depuse, solicitanții ar fi declarat că asociații firmei nu mai avuseseră calitatea de asociați în alte companii care beneficiau de ajutoare financiare nerambursabile.
Procurorii susțin însă că situația reală era diferită. Bărbatul ar fi beneficiat anterior, prin intermediul unei alte societăți, de două forme de sprijin financiar acordate în perioada pandemiei.
Este vorba despre un ajutor de 312.888 de lei, acordat în baza unui contract semnat în iunie 2020, și despre o altă finanțare de 293.072 de lei, obținută printr-un contract încheiat în decembrie 2021.
Anchetatorii susțin că aceste informații nu au fost menționate în documentele depuse pentru Start-Up Nation.
Totodată, procurorii au identificat și o altă declarație pe propria răspundere despre presupusa lipsă a relațiilor de rudenie între structura societății beneficiare și furnizorii acesteia. Și această declarație ar fi conținut informații nereale.
Documente false pentru justificarea cheltuielilor
A doua etapă a presupusei fraude ar fi intervenit atunci când societatea a solicitat rambursarea cheltuielilor aferente proiectului.
Potrivit anchetatorilor, la dosar au fost atașate mai multe declarații și documente care ar fi prezentat o situație diferită de cea reală.
Printre acestea s-ar fi aflat documente prin care se atesta că bunurile și serviciile eligibile fuseseră cumpărate cu respectarea criteriilor de economicitate, eficiență și eficacitate.
Procurorii susțin însă că achizițiile nu ar fi fost realizate direct, ci prin intermediul altor două firme controlate de membrii familiei.
De asemenea, într-o altă declarație ar fi fost menționat din nou faptul că nu existau legături de rudenie între beneficiar și furnizori, deși anchetatorii afirmă că acestea existau.
În dosar au fost identificate și documente prin care se susținea că echipamentele achiziționate erau noi și fuseseră puse în funcțiune la locul prevăzut în proiect. Procurorii afirmă că au fost folosite inclusiv facturi fiscale despre care susțin că erau false.
Tentativa ar fi fost descoperită în timpul verificărilor
Situația a fost sesizată în momentul în care autoritățile au solicitat clarificări suplimentare cu privire la documentele depuse pentru decontare.
În februarie 2024, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului ar fi cerut reprezentanților societății mai multe explicații privind achizițiile efectuate în cadrul proiectului.
Potrivit procurorilor, răspunsurile transmise ulterior ar fi inclus alte documente cu date false sau inexacte, menite să demonstreze că societatea respectase procedurile de achiziție și solicitase mai multe oferte înainte de alegerea furnizorilor.
Verificările au scos însă la iveală neconcordanțele din documentație.
Statul a refuzat plata celor aproape 200.000 de lei
Anchetatorii precizează că tentativa de fraudă nu a fost dusă până la capăt tocmai datorită verificărilor realizate de reprezentanții instituției responsabile cu analiza dosarului.
Solicitarea de plată, în valoare de 199.994,25 de lei, a fost respinsă în iulie 2024.
Astfel, potrivit procurorilor, infracțiunea a rămas în faza tentativei, iar fondurile publice nu au mai ajuns la societatea implicată în proiect.
Dosarul a ajuns la Tribunalul Brașov
În urma anchetei, procurorii au dispus trimiterea în judecată a celor trei persoane și a trei societăți comerciale, pentru faptele investigate.
Rechizitoriul, împreună cu întregul dosar al cauzei, a fost transmis Tribunalului Brașov, instanța urmând să analizeze probele administrate în anchetă.
