Liderii europeni sunt în alertă și acuză Rusia că și-a intensificat campania de sabotaj pe întreg continentul. Țintele ar fi obiectivele militare și de apărare. Recent, o tentativă de atac cu drone a avut loc și în Germania. Între timp, și la noi, un spion rus a fost arestat preventiv după ce a fost prins că strângea informații despre bazele militare din România, care au fost trimise Kremlinului prin mesaje criptate. Cu datele colectate, Moscova ar fi pregătit mai multe acțiuni de sabotaj. Un material marca Realitatea PLUS despre culisele războiului și despre tacticile spionilor de a nu fi prinși.
Rusia își extinde operațiunile de spionaj în toată Europa, iar România se află printre țările vizate. Cazul cetățeanului rus acuzat că a fotografiat și filmat obiective militare și infrastructuri critice de pe teritoriul țării vine după o serie de tentative de sabotaj atribuite Moscovei. Modul de operare amintește de alte episoade similare din din Germania, Italia și Slovacia, Marea Britanie, Danemarca și alte state europene.
Guvernul german arată cu degetul spre Rusia, considerând-o responsabilă pentru tentativa de atac cu drone de luna trecută, la aeroportul Leipzig.
Poliția criminalistică a identificat ADN-ul a doi bărbați care sunt suspectați că au transportat și pregătit o dronă încărcată cu explozibili în apropierea aeroportului din Leipzig. Primul suspect ar fi un cetățean belarus cu pașaport rusesc, care ar fi intrat în spațiul Schengen folosind o viză turistică italiană emisă la Minsk. Al doilea suspect ar fi din Rusia, dar avea și pașaport leton. Conform jurnaliștilor nemți, el ar fi avut rolul de coordonator al operațiunii.
Între timp, în Italia, autoritățile au anunțat că au destructurat o rețea de spionaj a Moscovei, care urmărea obținerea de informații clasificate despre sistemele de apărare antiaeriană oferite Ucrainei de către statele occidentale. La fel, în Slovacia, poliția a declarat că a împiedicat un atac asupra unui producător de drone deținut de ucraineni. Compania a dat vina pe Rusia, iar poliția a arestat trei suspecți.
Astfel, Rusia a demonstrat că, dincolo de sabotaje, campania sa se sprijină și pe o rețea uriașă de spionaj clasic — agenți sub acoperire, identități false, ani întregi de infiltrare.
Unul dintre cele mai spectaculoase cazuri de spionaj este cel al familiei Dulțev.
"În timpul unei percheziții la domiciliul cuplului, poliția a găsit sute de mii în numerar în congelatorul lor", spune Christo Grozev, jurnalist de investigație bulgar.
Artiom Dulțev și Anna Dulțeva au trăit peste un deceniu în Slovenia sub identități false, cu pașapoarte argentiniene. Copiii lor, Sofia și Daniel, s-au născut crezând că sunt argentinieni. Nu vorbeau rusa și habar nu aveau de originea reală a părinților lor. Cuplul a fost arestat în 2022 și condamnat pentru spionaj, dar eliberat în 2024, în cadrul celui mai mare schimb de deținuți dintre Rusia și Occident de la Războiul Rece.
"Au fost schimbate 26 de persoane, printre care spioni și hackeri", menționează jurnalistul de investigație bulgar.
Abia în avionul spre Moscova, părinții le-au spus copiilor adevărul. La aterizare, Vladimir Putin i-a întâmpinat personal pe pistă, salutându-i în spaniolă - limba în care copiii fuseseră crescuți. Cei doi soți au fost primiți ca eroi, iar Kremlinul a prezentat cazul drept dovadă a devotamentului agenților săi.
Un alt caz, la fel de neobișnuit, este cel al Olgăi Kolobova, cunoscută sub identitatea falsă Maria Adela Kuhfeldt Rivera. Timp de peste un deceniu, femeia a trăit la Napoli, prezentându-se drept bijutieră peruviană, și a reușit să se apropie de ofițeri și familii legate de baza NATO din oraș. Jurnalistul de investigație Christo Grozev a povestit punctul slab al spioanei, care i-a ajutat, pe el și pe autorități, să o identifice.
Toate urmele ei au dispărut după ce a fugit la Moscova. Cu excepția unui lucru important pe care l-a luat cu ea. După cum spunea cineva care o considera prietenă apropiată, singurul lucru de care s-a atașat vreodată a fost pisica ei. Și tocmai datorită pisicii sale, Luisa, am reușit să o găsim, pe Maria Adela, ani mai târziu, trăind în Rusia sub adevărata ei identitate. În tot acest timp, timp de mai bine de un deceniu, ea fusese spioană rusă.
Experții au trei teorii: intensificarea actelor de spionaj și sabotaj din partea Rusiei are ca scop să testeze punctele slabe ale NATO și disponibilitatea țărilor de a răspunde la provocări, fie să forțeze statele care ajută Ucraina să sisteze aprovizionarea ei.
"În jocul războiului nu intră doar cei care luptă. În jocul războiului sunt implicați de toți ceilalți. Este un joc economic, nu unul militar", a declarat Andrew Bustamante, fost spion al CIA.
Însă cei mai mulți dintre agenții infiltrați sunt trimiși la Viena. Asta pentru că Austria a redevenit, după invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce era și în timpul Războiului Rece: casa agenților secreți din toată lumea. Conform legislației, spionajul nu este incriminat atâta timp cât nu vizează direct interesele Austriei, ceea ce le permite agenților străini să opereze practic nestingheriți. Estimările vorbesc despre până la 7.000 de agenți secreți printre cei aproximativ 17.000 de diplomați acreditați. Însă, chiar și așa, Austria a făcut totuși o excepție. A expulzat recent mai mulți angajați ai ambasadei ruse, după ce autoritățile au descoperit o serie antene instalate pe acoperișul misiunii diplomatice, folosită pentru interceptarea ilegală de comunicații. Potrivit investigației, ar fi fost vorba despre o infrastructură care ar exista încă din 1983, din perioada KGB.
Mai mult, Germania i-a îndemnat pe liderii europeni să impună restricții stricte asupra intrării cetățenilor ruși în UE cu vize de turism, ca răspuns după încercările de sabotaj care i-au fost atribuite Moscovei.
