CCR: Conflict constituțional între Guvern și Parlament. Moțiunea USR-AUR poate fi dezbătută și VOTATĂ -DOCUMENT

Judecatorii au decis că este viabilă sesizarea Guvernului Cîțu. Judecatorii susțin că semnăturile parlamentarilor USRPLUS pentru moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cțu au fost depuse legal.

"În ședința din data de 28 septembrie 2021, Curtea Constituțională a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Guvernul României, pe de altă parte, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului.

Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a decis:

1. A admis cererea formulată de prim-ministrul Guvernului și a constatat că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, generat de conduita Parlamentului cu privire la modul de desfășurare a procedurii de control parlamentar inițiate prin moțiunea de cenzură nr.2MC/3 septembrie 2021 – „Demiterea Guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi!”.

2. Parlamentul urmează să dezbată moțiunea de cenzură depusă și să își exprime poziția prin vot asupra acesteia cu respectarea exigențelor constituționale și regulamentare și aplicarea principiului loialității constituționale.

Curtea a constatat că moțiunea de cenzură a fost depusă cu întrunirea numărului de semnături necesare. Însă, Parlamentul, în ansamblul său, a încălcat art.1 alin.(5) din Constituție coroborat cu art.94 alin.(1) din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, precum și art.113 alin.(2) din Constituție. Parlamentul nu a dezbătut moțiunea de cenzură, astfel că nu a finalizat procedura inițiată și continuă să încalce art.113 din Constituție. În consecință, au fost încălcate și prevederile constituționale ale art.1 alin.(3) privind statul de drept și alin.(4) privind echilibrul puterilor în stat", se arată într-un comunicat al CCR.

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Conflictul dintre Guvern și Parlament pe tema moțiunii de cenzură a fost judecat de Curtea Constituțională a României (CCR), marți, la trei zile după Congresul PNL, în care a fost ales președinte premierul în funcție, Florin Cîțu.

Pe 8 septembrie, Florin Cîțu a depus la Curtea Constituțională o sesizare cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională dintre Parlament și Guvern în care se invocă o conduită "neconstituțională, deopotrivă neloială și abuzivă, față de autoritatea executivă", întrucât moțiunea de cenzură a fost inițiată, depusă și comunicată cu "încălcarea dispozițiilor constituționale ale articolului 113 alineat (2) din Constituție".

Judecătorii constituționali au decis însă să dezbată această sesizare după Congresul PNL, care a avut loc sâmbătă și unde Florin Cîțu a fost ales noul președinte al partidului.

"În opinia noastră, există un conflict în sensul articolului 146 litera e) din Constituție, întrucât Parlamentul României, prin președintele Camerei Deputaților, a transmis Guvernului României o moțiune de cenzură inițiată, depusă și comunicată cu încălcarea dispozițiilor constituționale ale articolului 113 alineat (2) din Constituție, ceea ce se constituie într-o conduită neconstituțională, deopotrivă neloială și abuzivă, față de autoritatea executivă și care a generat o situație conflictuală a cărei origine rezultă chiar din textul constituțional. Astfel, în prezenta cerere, solicităm instanței de contencios constituțional să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care a fost inițiată și depusă moțiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care moțiunea de cenzură inițiată și depusă contrar Constituției a fost comunicată ulterior Guvernului", se explică în sesizarea premierului depusă la CCR.

Potrivit documentului, "Parlamentul României, prin președintele Camerei Deputaților, a încălcat dispozițiile constituționale cu privire la obligația comunicării moțiunii de cenzură către Guvern în aceeași zi cu depunerea acesteia, în speță în data de 3 septembrie 2021. De asemenea, Parlamentul României, prin președintele Camerei Deputaților, cu încălcarea Constituției și a prevederilor regulamentare, a comunicat o moțiune de cenzură inițiată și depusă cu nerespectarea condițiilor constituționale privind numărul minim de semnături valide care să reflecte manifestarea de voință a unei pătrimi din numărul parlamentarilor la data inițierii respectivei moțiuni de cenzură".

Aceste aspecte sunt de natură să creeze o situație juridică conflictuală generată de modul neconstituțional în care Parlamentul a înțeles să declanșeze controlul parlamentar prin moțiune de cenzură, cu consecințe "grave" asupra bunei desfășurări a activității Guvernului în planul politicii interne și externe a țării, respectiv a bunei funcționări a administrației publice, susține Executivul.

"Într-un stat de drept în care principiul separației puterilor în stat este respectat, controlul parlamentar prin moțiune de cenzură angajează un raport juridic între Parlament (puterea legislativă) și Guvern (puterea executivă), control care trebuie însă subsumat principiului conformității derulării procedurilor parlamentare cu Legea fundamentală. În ceea ce privește situația litigioasă supusă judecății Curții Constituționale, aceasta are un caracter juridic, întrucât vizează aspectele procedurale de rang constituțional privind inițierea, depunerea și comunicarea moțiunii de cenzură. Astfel, în opinia noastră, în derularea procedurilor prevăzute de articolul 113 din Constituție, Parlamentul a adoptat o conduită neconstituțională, care nesocotește condițiile de validitate necesar a fi întrunite pentru inițierea, depunerea și comunicarea unei moțiuni de cenzură, ceea ce are ca efect afectarea, vicierea etapelor ulterioare: a prezentării, dezbaterii și, eventual, adoptării respectivei moțiuni de cenzură", se mai explică în sesizarea către CCR.

De asemenea, se adaugă în document, situația juridică litigioasă are natură constituțională având în vedere că moțiunea de cenzură ține de domeniul dreptului constituțional și reprezintă un instrument constituțional de realizare a controlului parlamentar asupra activității Guvernului, iar sesizarea vizează "interpretarea articolului 113 alineat (2) din Constituție prin raportare la actele și faptele realizate de Parlamentul României, care, dacă se constată a fi contrare normelor constituționale, au generat și un blocaj constituțional din perspectiva deplinei și bunei desfășurări a activității Guvernului".

"Totodată, prin raportare la rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției și în considerarea atribuției sale constituționale de a soluționa conflicte juridice de natură constituțională între autoritățile statului, exclusiv cu privire la procedura controlului parlamentar prin moțiune de cenzură, învederăm instanței de contencios constituțional că singura soluție constituțională pentru înlăturarea consecințelor juridice ale unei moțiuni de cenzură inițiate, depuse și comunicate cu încălcarea Constituției este admiterea prezentei cereri", a transmis Guvernul.