Ședința Parlamentului nu a fost lipsită de scandal. S-au opus ratificării Tratatului EURATOM parlamentarii AUR, care au părăsit sala. PSD a anunțat că va vota ratificarea după dezbaterea Planului de Redresare și Reziliență (PNRR).
România urmează să beneficieze de 29,2 miliarde de euro pentru PNRR. Tratatul EURATOM prevede creșterea contribuției României la Uniunea Europeană iar accesarea fondurilor europene depinde de majorarea contribuției. Contribuția țării noastre pentru 2021 este de aproape 2,4 miliarde de euro.
Prin Tratatul EURATOM, Comisia Europeană va creşte temporar plafonul de resurse proprii de la 1,20% la 1,40% din Venitul Naţional Brut (VNB), utilizând astfel spaţiul creat între acest plafon şi cel de plăţi pentru operaţiuni de împrumut în cadrul fondului de redresare Next Generation EU.
Votul Parlamentului a fost dat după ce, în prima parte a ședinței comune, premierul Florin Cîțu a prezentat Planul de Redresare și Reziliență.
După adoptarea proiectului de lege privind Decizia EURATOM urmează publicarea în Monitorul Oficial, înainte de 1 iunie. Până pe 25 mai 2021, România era printre cele 5 state care nu ratificaseră Tratatul EURATOM, alături de Polonia, Austria, Olanda și Ungaria. Dacă toate statele ratifică până în 31 mai, după evaluarea proiectelor planurilor naționale, în două luni, urmează discuțiile pentru semnarea contractelor, apoi venirea finanțărilor, începând cu 1 iulie pentru unele state membre.
Tratatul EURATOM prevede creșterea temporară a plafonului de resurse proprii al Uniunii Europene de la 1,20% la 1,40% din Venitul Național Brut (VNB). Este o decizie necesară pentru a acoperi fondurile pe care Comisia Europeană le va aloca pentru redresare și reziliență. Toate statele membre ale Uniunii Europene au fost de acord să crească această contribuție. Astfel, prin acest Tratat crește contribuția României la UE iar accesarea fondurilor europene depinde de majorarea contribuției.
Nivelul contribuției României pentru anul 2021, conform scrisorii rectificative a bugetului UE pe 2021, este în cuantum de 2.356.894.717 euro (aprox. 11.548.784.113 lei), potrivit Ministerului Finanțelor.
Neratificarea tratatului într-un stat membru ar putea bloca accesarea fondurilor de redresare și reziliență la nivelul UE. Până pe 25 mai 2021, doar 5 state nu au adoptat decizia privind resursele proprii ale UE: România, Polonia, Austria, Olanda și Ungaria.
Decizia (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului UE din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii poate fi consultată AICI
Noua decizie privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene (2020/2053) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, însă prevederile sale se aplică numai după ratificarea sa de către toate statele membre si sunt direct aplicabile statelor membre, fără a mai fi necesară transpunerea lor în legislația națională. După ratificarea noii decizii, Comisia Europeană va recalcula contribuțiile statelor membre pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și data intrării în vigoare.
După ce Guvernul Cîțu a adoptat-o pe 3 februarie 2021, președintele Klaus Iohannis a semnat, pe 15 februarie 2021, decretul pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Deciziei (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, EURATOM adoptată la Bruxelles.
