_8dc811be05.jpg)
Cercetarea s-a desfășurat, în perioada 14 - 26 octombrie, pe un eșantion reprezentativ de 1.036 de persoane adulte, prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților. Eșantionul a fost probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Datele sunt neponderate.
Conform rezultatelor sondajului, 74% dintre intervievați spun că au foarte mare sau destul de mare încredere în alertele transmise de autorități, iar dintre aceștia, 21% declară o încredere foarte mare, iar 53% o încredere destul de mare, în schimb doar 22% au puțină încredere, iar 3% nu au deloc încredere.
"Aceste date indică faptul că, în ansamblu, sistemul de avertizare meteo are o credibilitate solidă în rândul populației, fiind perceput ca un instrument util și eficient pentru informarea publicului în situații de risc\", se precizează în comunicatul transmis, sâmbătă, de CURS.
Un turist de 64 de ani, blocat într-o zonă montană a fost recuperat de salvamontişti cu ajutorul elicopterului
Cercetarea sociologică relevă și de ce au românii încredere, sau nu, în alertele meteo, respondenții menționând că avertizările se confirmă, de obicei, în realitate.
Astfel, 34% dintre participanții la sondaj spun că au încredere în alertele meteo pentru că mesajele primite se potrivesc cu situația meteo observată ulterior, iar 30% apreciază claritatea și caracterul ușor de înțeles al informațiilor primite.
Pe de altă parte, 18% dintre respondenți cred că avertizările sunt adesea exagerate, iar 8% consideră că se emit prea târziu sau nu ajung la timp și 2% declară că nu au încredere în instituțiile care emit alertele.
Întrebați cum percep frecvența alertelor meteo primite pe telefon, aproape jumătate dintre români - 47% - consideră că sunt transmise atât de des cât este nevoie, 29% ar dori ca alertele să fie mai frecvente, pentru a preveni probleme mai grave, în timp ce 21% cred că ar trebui emise mai rar, pentru a nu speria populația.
\"Sondajul CURS arată că românii percep alertele meteo ca fiind utile și, în general, credibile. Încrederea se bazează pe experiența directă, pe faptul că avertizările se confirmă și că mesajele sunt clare, în timp ce neîncrederea apare mai ales acolo unde există percepția de exagerare sau de întârziere. Într-un context marcat de tot mai multe fenomene meteo extreme, aceste rezultate sugerează că menținerea încrederii publice depinde de acuratețea și promptitudinea comunicării autorităților. Românii sunt, în mare parte, receptivi la mesajele de avertizare, iar sistemul de alertare, inclusiv RO-ALERT, este perceput ca un instrument necesar pentru siguranța populației", se mai menționează în comunicatul CURS.
