Instanța observă că menținerea inculpatului în stare de arest preventiv, pentru ocrotirea ordinii publice și pentru asigurarea scopului prevenției generale, ar avea în prezent doar o justificare abstractă.
De aproape o lună de zile se tot vorbește despre punerea în libertate a polițistului Cristian Cioacă, acuzat că și-ar fi omorât soția, pe Elodia Ghinescu, dispărută din 2007 fără urmă, scrie ziarulring.ro.
Cei doi judecători care au hotărât liberarea lui Cioacă au analizat, pe 15 pagini, atât susținerile apărării, cât și pe cele ale acuzării, ținând totodată cont, cu mare atenție, și de prevederile noului cod, dar și de jurisprudența CEDO.
În principal, cei doi judecători resping solicitarea de revocare a arestului, recunosc faptul că “este îndeplinită condiția generală referitoare la existența suspiciunii rezonabile cu privire la săvârșirea de către inculpat a faptei de omor calificat”, dar sunt de acord cu înlocuirea acestuia cu măsura de control judiciar.
În concret, deși gravitatea faptei de omor calificat este foarte mare, prin prisma naturii sale și a împrejurărilor în care este sesizată a fi fost săvârșită, instanța observă că procesul penal, în sensul art. 6. part.1 din CEDO, durează, practic, din septembrie 2007, de când s-a formulat împotriva inculpatului acuzația oficială de omor calificat asupra soției. Inculpatul este arestat preventiv de peste un an și 3 luni - din 5 decembrie 2012 -, iar în faza judecății în apel s-au audiat toți martorii, inclusiv cei în legătură cu situația de fapt, la acest moment urmând a fi discutat raportul de expertiză criminalistică grafică, respectiv urmând a fi efectuate expertiza medico-legală, examenul ADN și audiată o parte civilă (n.r. - fratele Elodiei).
Totodată, Curtea constată că nu s-a evidențiat riscul influențării în vreun fel a martorilor și este exclus și cel al influențării în vreun fel a rezultatelor expertizelor dispuse, după cum nu există date în sensul că inculpatul, dacă ar fi judecat în libertate, ar săvârși alte infracțiuni”. În concluzie, judecătorii Pluteanu și Diaconescu spun că “instanța observă că menținerea inculpatului în stare de arest preventiv, pentru ocrotirea ordinii publice și pentru asigurarea scopului prevenției generale, ar avea în prezent doar o justificare abstractă".
Citește mai mult pe ziarulring.ro.
