Criticii susțin că măsura va accentua nesiguranța locurilor de muncă și va împinge lucrătorii spre ore suplimentare excesive, într-o țară deja în top 5 mondial după numărul de ore lucrate anual.
Argumentele guvernului
Guvernul de centru-dreapta, condus de partidul Noua Democrație, susține că legislația va transforma piața muncii într-una „cea mai flexibilă din Europa”. Ministerul Muncii explică că ziua extinsă răspunde lipsei de forță de muncă și îmbătrânirii populației, permițând firmelor să gestioneze perioadele de activitate intensă, conform Politico.
Detaliile legii
Proiectul permite angajaților din industrie, retail, agricultură și servicii să lucreze până la 13 ore pe zi, dar nu mai mult de 37,5 zile pe an, cu un plafon maxim de 48 de ore pe săptămână, calculat ca medie trimestrială. Orele suplimentare vor fi plătite cu un bonus de 40%, iar a șasea zi de muncă va aduce o majorare de 40% din salariul zilnic.
Reacția sindicatelor
Sindicatele avertizează că „flexibilitatea” propusă de guvern înseamnă, de fapt, sfârșitul programului clasic de 8 ore, afectarea vieții de familie și normalizarea supramuncii. Înaintea votului parlamentar, Grecia a fost paralizată de o grevă generală, a doua din luna octombrie. Transportul public și serviciile de stat au fost oprite complet, iar zeci de mii de oameni au protestat în Atena cerând retragerea proiectului.
Organizația ADEDY, care reprezintă sectorul public, a calificat inițiativa drept „abolirea conceptului de viață socială și familială”. Confederația Generală a Muncii din Grecia (GSEE) a precizat că noile reguli „vor legaliza abuzurile patronale și vor duce la epuizare și accidente de muncă”.
Apărarea ministrului Muncii
Ministrul Muncii, Niki Kerameus, a susținut că legea va oferi „un impuls economiei private” și „întărește poziția angajatului”. Ea a explicat că sintagma „zi de muncă de 13 ore” este „înșelătoare”, deoarece extinderea programului nu poate depăși trei zile pe lună și necesită acordul angajatului.
„Nimeni nu va fi concediat pentru că refuză să lucreze ore suplimentare”, a adăugat Kerameus, menționând că rata șomajului a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii 17 ani, de 8,1%, comparativ cu 28% în timpul crizei financiare.
Context economic dificil
Chiar dacă economia s-a redresat, salariile din Grecia rămân printre cele mai mici din UE, iar costul vieții a crescut considerabil, mai ales la locuințe. Un raport european din 2024 arată că aproape jumătate dintre gospodării nu își pot acoperi cheltuielile de bază. Grecia se situează pe penultimul loc în UE la puterea de cumpărare, iar unul din cinci greci lucrează peste 45 de ore pe săptămână – cel mai ridicat procent din Uniune.
Salariul minim, în focul negocierilor: trei scenarii pe masă, patronatele cer înghețarea veniturilor
