Carrefour analizează ieșirea de pe piață
Unul dintre cele mai vizibile semne ale crizei este dat de grupul francez Carrefour, prezent în România de peste 20 de ani. Gigantul analizează vânzarea activelor sale locale, după ce a raportat o creștere de doar 1,9% în 2025 comparativ cu anul precedent. Deși compania a înregistrat vânzări de 2,3 miliarde de euro în primele nouă luni și deține 458 de magazine la nivel național, lipsa predictibilității fiscale a devenit o problemă majoră. Schimbările dese de politici și presiunile venite din zona guvernamentală îi determină pe francezi să reevalueze serios viitorul operațiunilor din România.
Lukoil și OMV Petrom își reduc prezența
Gigantul rus Lukoil traversează o perioadă dificilă, având peste 300 de benzinării și rafinăria Petrotel din Ploiești în centrul discuțiilor privind o posibilă reorganizare. Oficial, compania invocă sancțiunile internaționale și dificultățile de aprovizionare, însă surse din piață vorbesc despre un climat economic tot mai instabil care grăbește decizia de retragere.
În același timp, OMV Petrom, companie controlată majoritar de capital austriac, anunță o restructurare drastică: 1.000 de locuri de muncă eliminate până în 2027, ceea ce reprezintă 10% din totalul angajaților. Oficialii vorbesc despre eficientizare și tranziție energetică, dar pentru cei concediați, aceste justificări corporatiste nu aduc liniște.
Multinaționalele pregătesc concedieri de iarnă
Pe piață se vorbește tot mai des despre „cadoul” pe care îl pregătesc marile companii angajaților lor pentru finalul anului: salarii compensatorii pentru unii, notificări de concediere pentru alții. În lipsa unor politici clare de sprijin economic, mii de români riscă să rămână fără venituri stabile exact înaintea sărbătorilor de iarnă.
Politica fiscală lovește mediul privat
Premierul Ilie Bolojan a justificat creșterea taxelor prin „greaua moștenire” primită la preluarea mandatului. Mesajul a fost perceput de mediul de afaceri ca o amenințare și a declanșat o undă de panică printre investitori. Într-o economie deja fragilă, incertitudinea fiscală s-a transformat într-o povară care alungă capitalul străin.
Tensiuni la vârful statului
La rândul său, președintele Nicușor Dan a adâncit starea de neliniște printr-un discurs concentrat aproape exclusiv pe teme externe, precum sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova. Lipsa unei direcții economice clare și conflictele politice de la Palatul Victoria au alimentat percepția că România a pierdut controlul asupra propriei stabilități. În lipsa unei strategii coerente, piața reacționează prin retragerea capitalului și prăbușirea încrederii investitorilor.
Efecte dramatice asupra populației
Economiștii avertizează că „hemoragia concedierilor” abia începe. Fiecare plecare a unei corporații lasă în urmă sute sau chiar mii de angajați fără locuri de muncă. Într-o țară în care aproape 65% dintre gospodării abia reușesc să-și acopere cheltuielile lunare, pierderea veniturilor stabile poate genera efecte în lanț. Consumul intern scade, iar familiile împovărate de credite ajung în impas financiar.
România, tot mai vulnerabilă economic
De ani buni, economia românească funcționează pe modelul unei piețe de desfacere, nu al uneia de producție. Lipsa unei politici economice coerente a transformat țara într-un teren de experiment pentru măsuri fiscale instabile. În timp ce statele vecine atrag investiții prin predictibilitate, România continuă să piardă capital, locuri de muncă și încredere.
