Bolojan a precizat că stabilitatea financiară a țării depinde de moderarea cheltuielilor și de implementarea unei reforme administrative urgente, care trebuie încheiată până la finalul lunii noiembrie pentru a putea construi bugetul pentru anul viitor.
Premierul a afirmat că, anul viitor, nu vor crește TVA-ul sau alte taxe, condiția principală fiind aprobarea unui buget „serios și fundamentat pe date reale”, în care să continue atât reducerea cheltuielilor, cât și investițiile. El a subliniat importanța acestor măsuri pentru menținerea stabilității economice a țării, chiar dacă unele dintre ele au fost percepute ca nepopulare. Potrivit lui Bolojan, aceste măsuri au fost necesare pentru a recâștiga încrederea piețelor și a evita blocarea fondurilor europene.
Bolojan face din nou promisiuni deșarte: „TVA sau alte taxe nu vor crește anul viitor”
„TVA sau alte taxe nu vor crește anul viitor, condiția de bază fiind să avem un buget serios, bazat nu pe proiecții nereale, ci pe realitate. Trebuie să reducem în continuare cheltuielile. Trebuie să continuăm și investițiile. Aprobarea bugetului are efecte importante în administrație, nu este un simplu act birocratic.
Guvernul a fost pus în situația de a adopta niște măsuri care nu sunt populare. Aceste pachete au urmărit să recâștigăm încrederea piețelor și să generăm venituri la buget, urmând ca treptat să reducem cheltuielile, lucru pe care îl facem deja”, a spus premierul, la un post TV.
Bolojan nu dă siguranță românilor: nu știe nici acum dacă taxele cresc sau nu
Ilie Bolojan vine cu un discurs care pare să ignore realitățile economice dificile trăite de români. Deși promite că nu vor crește taxele sau TVA-ul în 2026, această „reducere a cheltuielilor” despre care vorbește de luni de zile înseamnă în fapt tăieri serioase și iraționale în administrația locală, cu peste 13.000 de locuri de muncă desființate, ceea ce afectează direct comunitățile și serviciile publice. Realitatea este că aceste cheltuieli nu s-au diminuat, ci dimpotrivă au crescut.
Măsurile de austeritate adoptate nu au adus nicio îmbunătățire reală a situației bugetare, deficitul fiind aproape identic cu cel de anul trecut, în ciuda sacrificiilor impuse angajaților din sistem și contribuabililor.
Reforma administrației publice este o prioritate esențială pentru Guvern, a spus Bolojan, menționând că fără adoptarea acesteia nu va fi posibilă aprobarea bugetului pe 2026. Disponibilizările din administrație sunt un subiect delicat, iar negocierile continuă. Bolojan menționează că reforma trebuie finalizată rapid pentru a da semnalul că România este o țară bine administrată și capabilă să-și gestioneze finanțele publice.
„Adoptarea acestor pachete este o necesitate. Dacă vrem ca anul viitor să ne reducem cheltuielile și să ne încadrăm în ținta de deficit de 6%, să scădem dobânzile la care ne împrumutăm – că dacă nu scădem, 3% din PIB va fi numai costul dobânzilor – va trebui să dăm senzația că suntem o țară bine administrată.
Eu sper ca la finalul acestei luni vom rezolva aceste pachete. Reforma administrației locale e o prioritate, ne-am prelungit cu discuții, fiindcă disponibilizările nu se fac fără discuții. Dacă nu adoptăm reforma administrației, nu putem face bugetul pe 2025”, a explicat premierul.
Bolojan a subliniat și rolul crucial al Bucureștiului în economia României, avertizând că alegerea primarului capitalei nu este doar o chestiune locală, ci una cu impact major asupra întregii țări, având în vedere că 25% din PIB-ul național este generat de București și încă 15% de zona metropolitană.
„Alegerea primarului general nu este doar o miză locală. 25% din PIB-ul României este generat de Capitală și încă 15% de zona metropolitană. Dacă Bucureștiul se dezvoltă, duce România după el”, a declarat Bolojan, adăugând că bucureștenii trebuie să aleagă un edil „care are cele mai mari șanse să ducă orașul înainte”, a declarat premierul.
