PSD renunță la boicot în noul Parlament: Social-democrații au vrut șefia a 7 comisii la Camera Deputaților

Social-democrații nu au mai boicotat prima ședință a Legislativului.

Primul pas în Parlament este constituirea comisiilor de validare. Aceste comisii vor verifica dacă alegerea noilor parlamentari s-a realizat cu respectarea prevederilor Legii electorale și vor întocmi rapoartele de validare. Ulterior, deputații și senatorii, ale căror mandate au fost validate, vor depune jurământul.
Camera Deputaților și Senatul sunt considerate legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de deputați, respectiv al senatorilor și după depunerea jurământului de către aceștia. După constituirea legală a Camerei și a Senatului se aleg președinții celor două foruri legislative și ceilalți membri ai birourilor permanente, vicepreședinții, secretarii și chestorii. Alegerea președintelui Camerei Deputaților și respectiv al Senatului are loc prin vot secret cu buletine. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere, iar Biroul Permanent al Camerei Deputaților și respectiv al Senatului se formează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configurația politică.
La Senat și Camera Deputaților au început ședințele de plen cu intonarea imnului, iar în ambele Camere s-a ținut un moment de reculegere în memoria martirilor revoluției din 1989.
Ședința de plen de la Camera Deputaților este condusă de decanul de vârstă, 78 de ani, deputatul AUR Lucian Feodorov, iar la Senat Ion Prioteasa de la PSD, 70 de ani.
În plen, la Camera Deputaților sunt 310 deputați din cei 330 aleși, iar la Senat în plen sunt 121 de senatori din cei 136 aleși. La Senat, decanul de vârstă Ion Prioteasa, în cuvântul de deschidere, arăta că legislatura care se deschide astăzi are două particularități majore: suntem în plină pandemie și această legislatură nu va fi marcată de niciun eveniment legat de alegeri.

Noul Parlament a fost convocat în data de 21 decembrie 2020, ora 12:00, la Palatul Parlamentului.

Pe 16 decembrie, după prima rundă de negocieri pentru formarea noului guvern de coaliție, președintele Klaus Iohannis a convocat noul Parlament care a fost ales pe 6 decembrie 2020.

Citește și Florin Cîțu, desemnat premier în coaliția de guvernare PNL - USR PLUS - UDMR

După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului, șeful statului organizează noi consultări cu partidele din Legislativ pentru desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru.

Citește și PNL, USR-PLUS și UDMR par să fi ajuns la un numitor comun. ACORDUL de coaliție, semnat luni. Când am putea avea Guvern

Acesta are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere pentru programul de guvernare și a Cabinetului său.

Ulterior, programul și lista noului Guvern sunt dezbătute în ședința comună a celor două Camere. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor, potrivit art. 103 din Constituție.

Camera Deputaților și Senatul sunt considerate legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de deputați, respectiv trei pătrimi din numărul total de senatori și după depunerea jurământului de către aceștia.

Noul Legislativ 2020-2024 are 465 de parlamentari

Camera Deputaților - 329 de deputați

PSD - 110 de deputați
PNL - 93 de deputați
USR-PLUS - 55 de deputați 
AUR - 33 de deputați
UDMR - 21 de deputați
Minoritățile naționale - 17 deputați

Senatul - 136 de senatori

PSD - 47 de senatori
PNL - 41 de senatori
USR-PLUS - 25 de senatori
AUR - 14 senatori
UDMR - 9 senatori

Cine conduce ședințele celor două camere ale parlamentului până la validarea mandatelor noilor parlamentari

Până la alegerea președintelui fiecărei Camere, a Biroului permanent, lucrările celor două camere sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, respectiv de cel mai în vârstă senator, în calitate de președinte de vârstă, asistați de cei mai tineri 4 deputați sau senatori, în calitate de secretari, prin rotație.

Înaintea începerii lucrărilor în plenul fiecărei Camere va fi intonat Imnul național.

Validarea mandatelor de deputați și senatori

În primele ședințe de plen ale celor două Camere vor fi alese comisiile de validare, compuse din 30 de deputați, respectiv 15 senatori, în funcție de configurația politică a fiecărei camere.

Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmește un raport în care vor fi nominalizați parlamentarii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare.

Deputații, respectiv senatorii, ale căror mandate au fost validate vor depune jurământul și vor fi aleși președinții celor două Camere și ceilalți membri ai Biroului permanent și se vor constitui comisiile parlamentare di nfiecare Cameră.

Formarea grupurilor parlamentare, alegerea liderilor de grup, alegerea președinților celor două camere, alegerea birourilor permanente

În cadrul primei reuniuni a noului parlament, membrii Legislativului se constituie în grupuri parlamentare, care sunt structuri ale Camerei Deputaților, respectiv ale Senatului, formate din cel puțin 10 deputați, respectiv 7 senatori.

Grupurile parlamentare se pot constitui din deputați sau senatori care au candidat în alegeri pe lista aceluiași partid politic, a aceleiași formațiuni politice, pe listele unei alianțe politice sau alianțe electorale și din deputați care au candidat ca independenți. În prima sa ședință, fiecare grup parlamentar își desemnează: liderul de grup, unul sau mai mulți vicelideri și unul sau mai mulți secretari (Camera Deputaților); liderul de grup, un număr de 2 până la 4 vicelideri, în funcție de caz, și un secretar (Senat).

De asemenea, după constituirea legală a Camerei Deputaților, se aleg președintele Camerei Deputaților și apoi ceilalți membri ai Biroului permanent al acesteia. Președinții celor două camere, care sunt membri ai birourilor permanente și președinți ai acestora, se aleg pe durata mandatului celor două camere.

Biroul permanent al Camerei Deputaților, respectiv al Senatului, este format din președinte, 4 vicepreședinți, 4 secretari și 4 chestori.

Biroul permanent se formează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configurația politică din Camera respectivă.

Alegerea vicepreședinților, a secretarilor și a chestorilor din birourile permanente ale celor două camere se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora, potrivit configurației politice și în urma negocierii liderilor grupurilor parlamentare (art. 21 din Regulamentul Camerei; art. 22 din Regulamentul Senatului).

Fiecare din cele două camere își constituie, de asemenea, comisii permanente și poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele își pot constitui comisii comune.

Atât birourile permanente cât și comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configurației politice a fiecărei camere, mai arată Regulamentele separate ale celor două camere.

Alegerea președinților Camerei Deputaților și Senatului

Alegerea are loc prin vot secret, cu buletine de vot, pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele și prenumele tuturor candidaților propuși de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.

Este declarat ales președinte al Camerei Deputaților, respectiv al Senatului, candidatul care a întrunit votul majorității deputaților/sentorilor prezenți.

***

Lista candidaților propuși pentru funcțiile de vicepreședinte, secretar și chestor din Biroul permanent se supune în întregime votului Camerei respective și se aprobă cu majoritatea voturilor deputaților, respectiv ale senatorilor, prezenți. Votul este secret și se exprimă prin bile.

Vicepreședinții, secretarii și chestorii Camerei Deputaților sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea grupurilor parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective.