La fiecare 30 de minute un român suferă un infarct, iar unul din zece nu supraviețuiește, conform datelor Societății Române de Cardiologie.
Cei care au norocul de a supraviețui trebuie să înțeleagă că au primit o nouă șansă și că riscul repetării experienței este unul ridicat. Modul de viață este definitor pentru acești pacienți. Bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de mortalitate în România, dar și în lume. Urmează cancerul, după care vin din urmă bolile mentale.
Stresul, alimentația și sedentarismul îi îmbolnăvesc pe români. Și, totuși, unde greșim? Medicină primară deficitară, controlul inadecvat al factorilor de risc la nivelul populației, ateroscleroza coronariană și ruptură plăcii de aterom la nivel coronarian, toate astea sunt elemente patologice definitorii în procesul de producere a unui infarct.
Capacitatea unui sistem medical de a depista această situație, la nivelul unei populații cu risc înalt de boală cardiovasculară, este definitorie, dacă se dorește scăderea incidenței infarctului.
