„În timp ce lumea liberă este pusă la încercare de invazia meschină a Ucrainei de către Rusia Președintelui Vladimir Putin, aici, în Europa, în lupta pentru democrație și reziliență, trebuie întotdeauna să căutam căi de a consolida instituțiile democratice care ne asigura securitatea, forța și siguranța.
Acum este momentul în care trebuie să fim cu toții uniți - sau vom eșua singuri. Și din acest punct de vedere, o oportunitate esențială ce se află în fața colegilor mei din Uniunea Europeană o reprezintă reforma și extinderea continue a spațiului Schengen. Un spațiu Schengen în creștere poate unifica și mai mult Europa, în practică și în sens simbolic, poate avansa democrația, poate consolida redresarea economică și poate susține securitatea noastră colectivă împotriva amenințărilor externe tot mai accentuate.
Însă, din păcate, guvernul Cancelarului Karl Nehammer al Austriei a decis să ducă Europa și securitatea noastră colectivă într-o altă direcție. Decizia grăbită și nefundamentată a Austriei de a refuza României accederea în spațiul Schengen slăbește nu numai regiunea noastră, ci și Europa în ansamblu, încurajând în același timp forțele aliate împotriva noastră.
În mod surprinzător, decizia dăunătoare a Austriei vine într-un moment în care sunt încurajat de eforturile combinate, la nivel global, de a ne asigura că Ucraina și eroicul său popor vor trăi din nou liberi. Actele de solidaritate sunt profunde: angajamentul ferm al G7 și G20 față de Ucraina; coeziunea avansată a NATO și extinderea cu Suedia și Finlanda; rolul instrumental al Statelor Unite; și conferința donatorilor în beneficiul Ucrainei de la Paris, găzduită de Președintele Emmanuel Macron, la care au participat 46 de țări. În timp ce lumea se confruntă cu nedreptatea agresiunii ruse, această listă continuă.
Până acum, cu toții ar fi trebuit să învățăm lecțiile istoriei: dacă nu înfrunți un tiran astăzi, mâine va fi în curtea ta. Iar poporul român cunoaște prea bine această realitate.
Invazia Ucrainei din 24 februarie a schimbat totul, iar pentru noi, șocul a lovit foarte aproape. Cu cea mai lungă graniță cu Ucraina dintre toate statele membre UE sau NATO, ne-am regăsit deodată în prima linie a bătăliei pentru democrație.
Din fericire, Partidul Social Democrat pe care îl conduc acum a dus România în NATO și UE la momentul potrivit. Ca hub economic și de securitate strategic, cu unele dintre cele mai vitale porturi de la Marea Neagră, România a știut că trebuie să acționeze ca un scut în jurul Ucrainei. Însuși modul nostru de viață democratic se afla în joc, alături de valorile și aspirațiile comune ale prietenilor și vecinilor noștri din Europa. Și ne-am dovedit capabili să ne asumăm această sarcină.
România a primit peste trei milioane de refugiați ucraineni, fugind din calea violențelor. Și-a folosit porturile de la Marea Neagră și sistemele feroviare interne pentru a transporta peste 60% din cerealele ucrainene pentru a hrăni țări din toată lumea - uneori în detrimentul propriilor noștri agricultori. A oferit, de asemenea, Republicii Moldova, un colac de salvare energetic esențial pentru a contracara războiul energetic al lui Putin și frământarea societății împotriva conducerii pro-occidentale a țării.
Mai mult decât atât, încă din 1991, România a îndeplinit fiecare pas pentru a se integra pe deplin în comunitatea euro-atlantică, de la aderarea la NATO, la aderarea la Uniunea Europeană, iar acum cererea noastră de aderare la spațiul Schengen, cea mai mare zonă de liberă circulație din lume.
Pentru români, avantajele de a fi în spațiul Schengen vor fi profunde. Ministrul nostru de finanțe estimează că România are pierderi de 10 miliarde de euro în fiecare an din cauza excluderii. Într-o perioadă în care porturile noastre de la Marea Neagră și căile ferate au devenit esențiale pentru fluxul de cereale, energie și alte bunuri esențiale către Europa, libera circulație a mărfurilor către și dinspre România spre Europa este mai importantă ca niciodată.
Nu este clar de ce Austria a ales să tragă linia la granița noastră, pe baza unor argumente care sfidează datele concrete.
România și-a dovedit deja capacitatea de a gestiona granițele Uniunii Europene, încă din 2011, iar acum apărăm Austria la fel de mult ca și restul Europei cu armata noastră, alături de forțele NATO de pe Flancul Estic. Chiar și cu un buget limitat, România s-a angajat să aloce 2,5% din PIB pentru finanțarea domeniului apărării, iar forțele noastre navale au demontat o mină plutitoare rusească în Marea Neagră pentru a proteja libera navigație.
Portul nostru din Constanța este acum unul dintre cele mai aglomerate din Europa, oferind o rută alternativă către continent. Între timp, am semnat recent un acord energetic cu aliații noștri de la Marea Neagră pentru a transporta energie în Europa prin România și am primit cu deschidere multe companii și investitori din Austria care au dorit să valorifice forța noastră de muncă competentă și locația ideală.
Pentru a lupta împotriva valului în creștere al autoritarismului, democrațiile trebuie să fie unite și să-și consolideze legăturile dintre ele. Așadar, îi solicit Cancelarului Nehammer să procedeze corect și să anuleze decizia Guvernului său.
Sunt încrezător că, lucrând împreună, ne vom regăsi forța. Europa va fi mai puternică - și la fel va fi și Austria”, a transmis Marcel Ciolacu, în Politico.
