Proiectul de lege pentru declararea în 4 iunie a Zilei Tratatului de la Trianon, a fost adoptat de deputați, după șase luni de la prezentarea în Parlament, respingând cererea de reexaminare cerută de președintele Klaus Iohannis. Astfel că inițiativa a fost trimisă, a doua oară, spre promulgare, la Cotroceni.
S-au înregistrat 175 voturi pentru respingerea cererii de reexaminare, 23 împotrivă și 85 de abțineri.
Este a doua oară când acest proiect ajunge pe masa președintelui. Însă, acum, Klaus Iohannis nu mai poate să conteste proiectul și trebuie să-l promulge în maximum 10 zile.
Prima oară, Klaus Iohannis a retrimis legea către Parlament spre reexaminare pe 15 septembrie, pentru că legea a provocat critici numeroase și din partea experților, dar și a organizațiilor neguvernamentale și ar fi trebuit să fie supusă unei dezbateri publice autentice.
Camera Deputaților a decis, pe 13 mai, în calitate de for decizional, ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon, cu 235 voturi ''pentru'', 21 ''împotrivă'' și 25 abțineri.
UDMR a criticat acest proiect pe care îl consideră „inutil”, iar președintele Kelemen Hunor spunea proiectul nu poate schimba nimic.
După votul din Parlament din 13 mai, proiectul a fost trimis spre promulgare, însă președintele Iohannis a sesizat Curtea Constituțională. Ulterior, Curtea a respins obiecțiile de neconstituționalitate, declarând inițiativa constituțională.
„Proiectul Trianon” prevede posibilitatea organizării, la nivel național și local, de manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon. Astffel, autoritățile centrale și locale, organizațiile neguvernamentale și reprezentanții societății civile pot contribui la organizarea acțiunilor prin acordarea de sprijin material și logistic. Totodată, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.
Tratatul de la Trianon
Pe 4 iunie 2020 s-au împlinit 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a consfințit la nivel juridic internațional încheierea păcii Puterilor Aliate și Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial. Prin acest tratat internațional s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania și Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu țara mamă, România. Documentul conține 364 de articole grupate în 14 părți, care conțin la rândul lor alte capitole și anexe și se încheie cu un protocol și o declarație. Tratatul de pace cu Ungaria, semnat de România alături de Principalele Puteri Aliate și Asociate la Trianon, a fost votat în cele două camere ale Parlamentului de la București, în 17 și 26 august 1920, iar legea pentru ratificare a fost promulgată prin decret regal la 30 august 1920, documentul intrând în vigoare la 26 iulie 1921. La 11-13 noiembrie 1920, Parlamentul Ungariei a dezbătut și a votat legea pentru ratificarea Tratatului de la Trianon.
