Președintele Klaus Iohannis retrimite la Parlament Legea privind Ziua Tratatului de la Trianon

Inițiativa legislativă adoptată de Parlament în urmă cu trei luni prevede posibilitatea organizării, la nivel național și local, de manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon.

Președintele Klaus Iohannis a atacat legea la CCR, pe 5 iunie, la o zi după ce se împliniseră 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Curtea, însă, a declarat-o constituțională, prin decizia din 15 iulie.

Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon a fost votată pe 13 mai în Parlament. Camera Deputaților a decis, pe 13 mai, ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon, cu 235 voturi „pentru”, 21 „împotrivă” și 25 abțineri.

UDMR a criticat acest proiect pe care îl consideră „inutil”, iar președintele Kelemen Hunor spunea  proiectul nu poate schimba nimic.

Pe 4  iunie 2020 s-au împlinit 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a consfințit la nivel juridic internațional încheierea păcii Puterilor Aliate și Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial. Prin acest tratat internațional s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania și Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu țara mamă, România. Documentul conține 364 de articole grupate în 14 părți, care conțin la rândul lor alte capitole și anexe și se încheie cu un protocol și o declarație. Tratatul de pace cu Ungaria, semnat de România alături de Principalele Puteri Aliate și Asociate la Trianon, a fost votat în cele două camere ale Parlamentului de la București, în 17 și 26 august 1920, iar legea pentru ratificare a fost promulgată prin decret regal la 30 august 1920, documentul intrând în vigoare la 26 iulie 1921. La 11-13 noiembrie 1920, Parlamentul Ungariei a dezbătut și a votat legea pentru ratificarea Tratatului de la Trianon.

Redăm textul integral al cererii transmise Senatului de președintele Klaus Iohannis:

„Cerere de reexaminare asupra Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon

Legea are ca obiect de reglementare declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon și prevede posibilitatea organizării, la nivel național și local, de manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon; în acest sens, autoritățile centrale și locale, organizațiile neguvernamentale și reprezentanții societății civile pot contribui la organizarea acțiunilor prin acordarea de sprijin material și logistic. Totodată, potrivit acestei legi, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

Adoptarea de către Parlament a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon a generat numeroase critici, atât din partea experților, cât și a organizațiilor neguvernamentale. Reacțiile produse la nivelul societății civile, precum și amploarea acestora au pus în evidență faptul că această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic și consistent de consultare și dezbatere publică. Din această perspectivă, considerăm că se impune reanalizarea Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, prin reluarea de către Parlament a întregului proces deliberativ asupra legii și inițierea unei largi analize și consultări, în care sa fie implicați specialiști, istorici, cercetători, profesori, academicieni, instituții de învățământ, instituții publice, reprezentanți ai societății civile.

Într-o țară membră a Uniunii Europene, puternic atașată de valorile și principiile europene, deschiderea către dialog, abordarea matură a subiectelor ce riscă să genereze falii în societate, promovarea toleranței și a respectului față de demnitatea umană sunt pilonii pe care România trebuie să se bazeze în permanență. În acest proces, autoritățile statului au o responsabilitate majoră.

În calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării, Parlamentului îi revine responsabilitatea constituțională de a antrena în procesul legislativ actorii relevanți pentru adoptarea actelor normative, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a aborda transparent și responsabil transpunerea în plan legislativ a evenimentelor istorice, în acord cu valorile și aspirațiile democratice ale poporului român.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon”, se transmite în cererea de reexaminare a Legii pentru declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon, trimisă de Cotroceni, marți, către președintele Senatului, Robert Cazanciuc.