Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) este așteptată să se pronunțe joi, după șase amânări, în procesul pe care l-a câștigat în primă instanță împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor. Dosarul vizează plata restanțelor salariale ale magistraților, rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților.
Miza financiară a procesului este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul a circa 1 miliard de euro. Prin hotărârea pronunțată în luna mai, Curtea de Apel București a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței.
În cazul întârzierii executării, instanța a stabilit penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Înalta Curte susține că sunt afectate drepturile judecătorilor
În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, Înalta Curte susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani.
Instanța supremă a mai susținut că Guvernul încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor.
Recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor împotriva deciziei Curții de Apel București din 5 mai este judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție de la începutul lunii iulie.
Dosarul este analizat de un complet format din magistrații Maria Violeta Chiriac, Mădălina-Elena Vladu-Crevon și Emilian-Constantin Meiu, din cadrul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal.
Guvernul a cerut sesizarea CCR în procesul privind plata restanțelor
În cadrul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a clarifica dacă o instanță poate impune Executivului alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste alocările bugetare prevăzute prin lege.
Cu o zi înainte de noul termen în procesul dintre ÎCCJ și Guvern, CCR s-a pronunțat asupra sesizării formulate de premierul interimar Ilie Bolojan. Mai exact, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea de neconstituționalitate și a stabilit că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătorii constituționali au explicat că nu intră în competența sa să corecteze sau să modifice sentințele pronunțate de instanțele judecătorești și că orice nemulțumire față de acestea trebuie soluționată prin căile normale de atac în justiție.
