Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit miercuri că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în disputa privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan a fost respinsă ca neîntemeiată. Decizia CCR vine după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru plata unor drepturi salariale restante, rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Potrivit unor oficiali ai instituției, citați de Agerpres, judecătorii constituționali au stabilit că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ în această situație.
Premierul interimar Ilie Bolojan sesizase Curtea Constituțională în luna iulie, susținând că instanța de judecată s-ar fi substituit puterilor executivă și legislativă în ceea ce privește gestionarea bugetului și a finanțelor publice.
Bolojan argumenta că puterea judecătorească nu are competența de a decide modul în care sunt distribuite fondurile din bugetul general consolidat și că obligarea Guvernului să aloce bani pentru plata drepturilor salariale ale magistraților ar afecta echilibrul bugetar.
De la ce a pornit disputa?
Disputa a pornit de la un proces în care Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite aceste drepturi, inclusiv printr-o eventuală rectificare bugetară.
Potrivit declarațiilor premierului interimar, suma totală a restanțelor salariale câștigate în instanță se ridică la aproximativ 4,8 miliarde de lei.
Penalități uriașe pentru fiecare zi de întârziere
Curtea de Apel București a stabilit și un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru ca Guvernul și Ministerul Finanțelor să pună în aplicare decizia.
În cazul întârzierii, instanța a stabilit penalități de 1% pentru fiecare zi, ceea ce, raportat la suma de 4,8 miliarde de lei, ar însemna aproximativ 48 de milioane de lei pe zi. De asemenea, hotărârea prevede și aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
