Politica· 6 min citire

Rareș Bogdan anunță declinul partidelor tradiționale: „S-au rupt total de oameni”

Rareș Bogdan, europarlamentar PNL

Rareș Bogdan, europarlamentar PNL

Realitatea.NET
Scris de Realitatea.NET Publicat: 21 nov. 2026, 12:16

Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan lansează un avertisment dur privind viitorul partidelor tradiționale din Europa, pe care le acuză că s-au îndepărtat de cetățeni și au pierdut contactul cu problemele reale ale societății. Într-o analiză publicată pe Facebook, acesta susține că formațiunile politice care au dominat timp de decenii scena europeană sunt tot mai vulnerabile în fața partidelor antisistem. Rareș Bogdan oferă exemple din Germania, Franța, Italia, Grecia, Olanda și Austria, unde crizele economice, migrația și nemulțumirile sociale au schimbat raportul de forțe politice.

Europarlamentarul consideră că principala greșeală a marilor partide europene este convingerea că notorietatea, structurile teritoriale și experiența la guvernare le garantează susținerea alegătorilor. În opinia sa, refuzul de a recunoaște greșelile și de a răspunde nemulțumirilor oamenilor a contribuit la ascensiunea formațiunilor care contestă actuala direcție politică a Uniunii Europene.

Rareș Bogdan, atac la partidele tradiționale: „S-au rupt total de oameni”

În mesajul său, Rareș Bogdan critică felul în care partidele consacrate își stabilesc prioritățile, susținând că acestea au ajuns să își urmărească propriile interese, în loc să reprezinte comunitățile care le-au votat.

Rareș Bogdan, europarlamentar PNL:

Partidele tradiționale, clasice, partidele mainstream se prăbușesc în Europa. S-au rupt total de oameni, au întors spatele cetățenilor, nu mai reprezintă comunitățile. Au devenit surde la oameni, atunci când nu-i disprețuiesc. Fac politică pentru ele. Nu mai cunosc realitățile sociale, economice. Și identitare? Cu siguranță! Politica europeană e un salon de electrocasnice. Un aspirator autonom: se plimbă singur printr-o cameră goală, se lovește de aceleași obstacole și își vede de traseul lui programat, fără să aibă nevoie de cineva care să-l ghideze.

Liderul liberal susține că partidele care au dominat politica europeană au ignorat avertismentele venite din societate, în special în perioadele marcate de austeritate, migrație și dezindustrializare. În analiza sa, Rareș Bogdan arată că organizațiile teritoriale și tradiția politică nu mai sunt suficiente pentru a convinge cetățenii. Acesta consideră că lipsa unei dezbateri interne despre greșelile de guvernare îi determină pe alegătorii nemulțumiți să caute alternative politice.

Mesajul continuă pozițiile exprimate anterior de Rareș Bogdan despre necesitatea apropierii PNL de electorat, când europarlamentarul a cerut mai mult dialog cu membrii partidului și cu oamenii care s-au îndepărtat de formațiunile tradiționale.

Germania, principalul exemplu. Rareș Bogdan explică ascensiunea AfD și declinul CDU și SPD

O parte importantă a analizei este dedicată Germaniei, unde Rareș Bogdan consideră că marile partide au pierdut teren după ani de guvernări comune și decizii controversate privind migrația, energia și economia. Europarlamentarul amintește că CDU/CSU și SPD au dominat timp de decenii politica germană, însă rezultatele ultimelor alegeri arată o schimbare majoră în preferințele alegătorilor.

La scrutinul federal din februarie 2025, CDU/CSU a obținut 28,6% din voturi, SPD a coborât la 16,4%, iar Alternativa pentru Germania (AfD) a devenit a doua forță politică, cu 20,8%. Rareș Bogdan apreciază că partidele tradiționale au greșit atunci când au încercat să limiteze ascensiunea AfD fără să rezolve problemele care au alimentat nemulțumirea electoratului.

În opinia sa, principalele cauze sunt presiunea asupra economiei germane, costurile tranziției energetice, birocrația europeană și dificultățile apărute în gestionarea migrației. Europarlamentarul identifică trei erori strategice: apropierea excesivă dintre programele CDU și SPD în timpul guvernărilor comune, gestionarea crizei refugiaților din 2015 și deciziile energetice care au contribuit la vulnerabilizarea industriei germane.

AfD a obținut peste 43% într-un land german. Rezultatele invocate de Rareș Bogdan

Pentru a ilustra schimbarea din politica germană, Rareș Bogdan prezintă rezultatele alegerilor regionale organizate în septembrie 2026. În Saxonia-Anhalt, AfD a obținut 43,8% din voturi, în timp ce CDU a coborât la 17,2%. Rezultatul a reprezentat o creștere majoră pentru AfD față de scrutinul precedent și o pierdere importantă de electorat pentru creștin-democrați. O situație asemănătoare s-a înregistrat în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, unde AfD a obținut 38,2%, iar SPD a ajuns la 35,5%. CDU a înregistrat numai 4,9% și nu a reușit să depășească pragul electoral necesar intrării în parlamentul regional.

Rareș Bogdan atrage atenția și asupra sondajelor naționale din noiembrie 2026. Mai multe cercetări sociologice plasează AfD între 26% și 29%, peste CDU/CSU, creditată cu aproximativ 19-22%. În analiza europarlamentarului, aceste rezultate reprezintă un avertisment pentru partidele care consideră că pot opri creșterea rivalilor prin izolarea lor politică, fără să răspundă cauzelor nemulțumirilor sociale.

Franța și Grecia, exemplele folosite de Rareș Bogdan pentru declinul partidelor istorice

Europarlamentarul PNL își extinde analiza asupra Franței, unde cele două mari familii politice care au dominat scena electorală timp de decenii au pierdut o parte semnificativă a electoratului. Partidul Socialist, asociat cu foștii președinți François Mitterrand și François Hollande, a suferit un recul important. La alegerile prezidențiale din 2022, candidata socialistă Anne Hidalgo a obținut numai 1,75% din voturi.

În același scrutin, Valérie Pécresse, candidata formațiunii de centru-dreapta Les Républicains, a obținut 4,78%. Ambele rezultate au evidențiat slăbirea partidelor care reprezentaseră principalele forțe politice ale Franței. Rareș Bogdan consideră că o parte a alegătorilor acestor formațiuni s-a îndreptat către tabăra centristă a lui Emmanuel Macron, către stânga radicală sau către Rassemblement National.

Un alt exemplu este Grecia, unde PASOK, partidul care obținea frecvent peste 40% din voturi, a trecut printr-o prăbușire electorală în timpul crizei datoriilor. După ce a câștigat alegerile din 2009 cu 43,9%, PASOK a coborât la aproximativ 4,7% în ianuarie 2015. Ulterior, partidul a reușit să recupereze o parte din electorat, însă nu a mai revenit la poziția dominantă din trecut. Rareș Bogdan leagă acest declin de măsurile de austeritate adoptate în perioada crizei financiare și de pierderea încrederii alegătorilor în formațiunile care le-au susținut.

Italia, Olanda și Austria. Cum s-a schimbat scena politică europeană

În cazul Italiei, europarlamentarul amintește dispariția unor partide istorice, precum Democrazia Cristiana și Partidul Socialist Italian, la începutul anilor '90. Scandalurile de corupție investigate în cadrul operațiunii Mani Pulite au provocat o transformare profundă a sistemului politic italian. Formațiunile care controlaseră guvernarea timp de decenii și-au pierdut influența, iar în locul lor au apărut noi partide și alianțe.

Rareș Bogdan susține că schimbări importante au avut loc și în Olanda, unde partidele creștin-democrate și social-democrate au fost afectate de criza locuințelor, disputele privind politica agricolă și nemulțumirile față de măsurile de austeritate. Partidul Muncii, PvdA, a coborât de la 24,8% în 2012 la 5,7% în 2017, iar ulterior a format o alianță electorală cu Verzii. În schimb, evoluția creștin-democraților olandezi arată că declinul nu este întotdeauna definitiv. După rezultatele slabe din anii precedenți, CDA a reușit să obțină 18 mandate la alegerile parlamentare din 2025, față de numai cinci în 2023. În Austria, Rareș Bogdan evidențiază ascensiunea Partidului Libertății (FPÖ), care a obținut primul loc la alegerile parlamentare din 2024, cu 28,85% din voturi.

Rezultatul a schimbat raportul de forțe dintre formațiunile istorice ÖVP și SPÖ, care au dominat timp îndelungat viața politică austriacă.

Rareș Bogdan avertizează asupra viitorului partidelor care ignoră nemulțumirile alegătorilor

Analiza europarlamentarului include și situația Partidului Liberal-Democrat din Germania, FDP, formațiune care a jucat timp de decenii un rol important în alcătuirea coalițiilor de guvernare. FDP a ratat intrarea în Bundestag în 2013, a revenit ulterior, dar a fost exclus din nou din parlament la alegerile din 2025, când a obținut 4,3% din voturi, sub pragul electoral de 5%.

Pentru Rareș Bogdan, toate aceste exemple arată că partidele consacrate nu se mai pot baza exclusiv pe notorietatea liderilor, structurile locale sau experiența guvernării. Europarlamentarul consideră că formațiunile politice care refuză să își analizeze greșelile și să își adapteze politicile la problemele cetățenilor riscă să piardă susținerea unei părți tot mai mari a electoratului.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Politica