Sanatate· 7 min citire

Microsomnul, pericolul invizibil care îi pândește pe șoferi. Ce se întâmplă în creier în câteva secunde și cum poate provoca accidente devastatoare

Mașini / Sursa foto - Arhivă

Mașini / Sursa foto - Arhivă

Publicat20 nov. 2026, 15:23
Actualizat20 nov. 2026, 15:25

Un drum lung, câteva ore petrecute la volan și senzația că oboseala poate fi ținută sub control. Pentru mulți conducători auto, pericolul apare exact în momentul în care se așteaptă mai puțin: creierul poate intra involuntar într-o stare de somn pentru câteva secunde, fără ca persoana să realizeze ce s-a întâmplat. Fenomenul poartă numele de microsomn și poate avea consecințe dramatice în trafic. Chiar dacă șoferul are ochii deschiși, capacitatea de a percepe pericolele și de a reacționa poate dispărea temporar.

Ce este microsomnul și de ce apare în timpul condusului

Microsomnul este un episod involuntar de somn, foarte scurt, care se produce atunci când creierul nu mai reușește să mențină starea de veghe. Acesta poate dura de la o fracțiune de secundă până la aproximativ 30 de secunde, potrivit Institutului Național pentru Securitate și Sănătate în Muncă din SUA (NIOSH), instituție aflată în cadrul CDC.

În timpul unui asemenea episod, persoana poate părea trează, însă creierul nu mai prelucrează în mod corespunzător informațiile din jur. Uneori, ochii rămân deschiși, dar atenția este întreruptă temporar.

Unul dintre cele mai mari riscuri este că microsomnul nu poate fi controlat prin simpla voință. Persoana afectată poate nici măcar să nu conștientizeze că a pierdut pentru câteva clipe contactul cu ceea ce se întâmpla în jur.

La volan, o asemenea întrerupere poate fi fatală. Șoferul poate să nu observe o frânare bruscă, un obstacol apărut pe carosabil sau un vehicul care îi intersectează traiectoria.

Lipsa somnului, principalul factor care favorizează microsomnul

Privarea de somn este una dintre cele mai importante cauze ale apariției acestor episoade. Atunci când organismul nu beneficiază de suficientă odihnă, capacitatea de concentrare scade, reacțiile devin mai lente, iar creierul poate intra involuntar în perioade scurte de somn.

Potrivit NIOSH, riscul este influențat de mai mulți factori:

- Numărul mare de ore petrecute fără somn;

- Mai multe nopți consecutive în care odihna a fost insuficientă;

- Programul de lucru în schimburi;

- Unele afecțiuni care provoacă somnolență;

- Medicamentele care pot afecta vigilența.

Prin urmare, nu doar șoferii care au petrecut o noapte întreagă fără să doarmă sunt expuși. Oboseala acumulată în mai multe zile poate afecta capacitatea de a conduce în siguranță.

De ce este mai periculos să conduci noaptea sau după-amiaza

Momentul zilei are și el un rol important. Organismul funcționează în funcție de ritmul circadian, care influențează perioadele în care suntem mai alerți și cele în care apare în mod natural nevoia de somn.

Administrația Națională pentru Siguranța Traficului pe Autostrăzi din SUA (NHTSA) arată că accidentele provocate de somnolență sunt întâlnite frecvent în intervalul dintre miezul nopții și ora 6:00 dimineața. Un alt moment vulnerabil este a doua parte a după-amiezii.

Riscul crește în cazul persoanelor care pleacă la drum după o zi solicitantă, fără să fi dormit suficient. Chiar dacă au impresia că pot rezista până la destinație, organismul poate reacționa diferit atunci când nivelul de vigilență scade.

Drumurile lungi și monotone pot accentua starea de oboseală

Autostrăzile și traseele pe care peisajul se schimbă foarte puțin pot favoriza apariția somnolenței. Poziția constantă la volan, lipsa stimulilor vizuali și repetitivitatea deplasării pot reduce treptat nivelul de atenție.

În asemenea condiții, un conducător auto poate ajunge să conducă aproape automat, fără să mai proceseze la fel de eficient toate informațiile din trafic.

Pericolul este cu atât mai mare cu cât șoferul poate avea impresia că se descurcă bine, deși capacitatea sa de reacție este deja afectată.

Ce se întâmplă în creier în timpul unui episod de microsomn

În timpul microsomnului, activitatea cerebrală se modifică, iar anumite funcții implicate în menținerea atenției sunt întrerupte temporar. Fenomenul poate fi identificat inclusiv prin electroencefalogramă (EEG), investigație care înregistrează activitatea electrică a creierului.

Pentru șofer, consecințele pot fi extrem de grave. În acele secunde, acesta poate să nu observe schimbările din trafic și să nu reacționeze la timp pentru a evita un impact.

Spre deosebire de oboseala obișnuită, în cazul microsomnului nu este vorba doar despre o scădere a concentrării. Pot exista intervale în care creierul nu mai procesează corespunzător informațiile necesare conducerii în siguranță.

Câți metri parcurge o mașină în timp ce șoferul are microsomn

Chiar și un episod care durează doar câteva secunde poate transforma un drum obișnuit într-o situație extrem de periculoasă.

La o viteză de 90 km/h, un autoturism parcurge aproximativ 25 de metri într-o singură secundă. Astfel, dacă șoferul trece printr-un episod de microsomn de patru secunde, mașina înaintează aproximativ 100 de metri fără ca acesta să reacționeze în mod corespunzător.

La cinci secunde, distanța ajunge la aproximativ 125 de metri.

NHTSA atrage atenția că episoadele de microsomn pot apărea chiar și la persoanele care au consumat cafea, dacă acestea sunt grav private de somn. Instituția oferă exemplul unui vehicul care circulă cu aproximativ 88 km/h și parcurge peste 90 de metri în cinci secunde.

Practic, mașina poate străbate distanța unui teren de fotbal în timp ce șoferul nu este capabil să urmărească în mod normal ceea ce se întâmplă în fața sa.

Semnele care arată că riști să adormi la volan

De multe ori, organismul transmite indicii înainte ca șoferul să ajungă într-o situație critică. Aceste manifestări nu trebuie ignorate, deoarece pot anunța instalarea unei stări periculoase de somnolență.

Printre cele mai frecvente semnale se numără:

- Căscatul repetat;

- Pleoapele grele și dificultatea de a ține ochii deschiși;

- Clipitul frecvent;

- Pierderea concentrării asupra drumului;

- Deviațiile involuntare de la banda de circulație;

- Reacțiile întârziate la schimbările din trafic;

- Dificultatea de a-ți aminti ultimii kilometri parcurși;

- Ratarea indicatoarelor sau a ieșirilor de pe autostradă.

Dacă apar asemenea simptome, șoferul nu ar trebui să continue deplasarea în speranța că starea va trece de la sine.

Cât crește riscul de accident dacă dormi prea puțin

Pericolele conducerii după o perioadă insuficientă de odihnă au fost evidențiate și într-un studiu realizat de Fundația AAA pentru Siguranța Traficului, publicat în decembrie 2016.

Cercetarea a analizat legătura dintre numărul de ore dormite în ultimele 24 de ore și probabilitatea implicării într-un accident rutier. Rezultatele au arătat că persoanele care dormiseră între patru și cinci ore aveau un risc de accident de aproximativ 4,3 ori mai mare decât șoferii care se odihniseră cel puțin șapte ore.

Pentru cei care dormiseră mai puțin de patru ore, riscul estimat ajungea la 11,5 ori mai mare.

Aceste cifre provin dintr-o cercetare desfășurată în Statele Unite și nu reprezintă statistici specifice României. Ele arată însă cât de mult poate influența lipsa somnului capacitatea de a conduce în siguranță.

Cafeaua și muzica dată tare nu elimină pericolul

Mulți conducători auto încearcă să combată oboseala prin metode rapide: beau cafea, deschid geamul, mestecă gumă sau măresc volumul radioului.

Aceste trucuri pot crea temporar senzația că nivelul de alertă a crescut, însă nu elimină efectele privării de somn. Cofeina poate avea un efect stimulant pentru o perioadă limitată, dar nu înlocuiește odihna și nu garantează prevenirea microsomnului.

NHTSA recomandă, ca măsură temporară pentru șoferii care resimt somnolența, oprirea într-un loc sigur, consumul uneia sau a două cești de cafea și un pui de somn de aproximativ 20 de minute. Această combinație poate ajuta pe termen scurt, dar nu reprezintă un substitut pentru un program adecvat de somn.

Cum poți preveni microsomnul și accidentele provocate de oboseală

Cea mai eficientă metodă de prevenire este odihna suficientă înainte de a pleca la drum. CDC și NIOSH indică faptul că majoritatea adulților au nevoie de aproximativ șapte până la nouă ore de somn pe noapte.

Pentru a reduce riscurile, șoferii ar trebui să țină cont de câteva recomandări:

- Să nu pornească la drum după o noapte în care au dormit foarte puțin;

- Să își planifice pauze regulate în cazul călătoriilor lungi;

- Să evite, pe cât posibil, condusul în intervalele în care organismul este predispus la somnolență;

- Să verifice dacă medicamentele administrate pot provoca stări de somn;

- Să nu consume alcool înainte de a conduce;

- Să oprească într-un loc sigur imediat ce apar primele semne de oboseală.

Persoanele care se confruntă frecvent cu somnolență în timpul zilei, chiar dacă dorm suficient, ar trebui să discute cu un medic. Unele tulburări, precum apneea în somn, pot afecta calitatea odihnei și pot crește riscul de a adormi în situații periculoase.

Microsomnul nu este un simplu moment de neatenție și nici o stare care poate fi învinsă întotdeauna prin voință. Este un fenomen involuntar, iar la volan câteva secunde pot fi suficiente pentru producerea unui accident grav. De aceea, atunci când apare somnolența, cea mai sigură decizie este oprirea și odihna, nu continuarea drumului.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Sanatate