Românii au pierdut sume uriașe în urma unor escrocherii cu investiții pe internet, iar pensionarii se numără printre cele mai afectate categorii. Numai în primele nouă luni ale anului 2026, prejudiciile raportate au depășit 73,6 milioane de lei și au ajuns la aproximativ 8,5 milioane de euro, potrivit unui studiu publicat sâmbătă, 21 noiembrie, de Poliția Română.
Pensionarii, cele mai multe victime ale fraudelor cu investiții online
Promisiunile unor câștiguri rapide din acțiuni sau criptomonede i-au făcut pe numeroși români să își piardă economiile. Potrivit cercetării realizate de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Române, pensionarii reprezintă 40,5% dintre victimele înșelătoriilor cu investiții online, în timp ce persoanele angajate reprezintă 38,9%.
Datele arată că cele mai afectate persoane sunt cele cu vârste între 46 și 75 de ani, categorie care reprezintă 64,1% din totalul victimelor. Totuși, escrocii nu îi vizează exclusiv pe cei în vârstă. Printre persoanele păgubite se numără atât tineri de 16 ani, cât și vârstnici de 93 de ani.
Studiul arată și că 79% dintre victime locuiesc în mediul urban, ceea ce înseamnă 1.278 de persoane. În privința nivelului de educație, 50,7% dintre cei păgubiți aveau cel mult studii medii, iar 34,9% absolviseră studii superioare. Cele mai frecvente cazuri au fost înregistrate în rândul persoanelor cu studii medii, cu vârste între 66 și 75 de ani.
Peste 73 de milioane de lei și 8,5 milioane de euro, pierduți în numai nouă luni
Amploarea acestor înșelătorii reiese din numărul mare de plângeri înregistrate de autorități. Între 1 ianuarie și 30 septembrie 2026, Poliția Română a analizat 1.624 de sesizări privind fraudele cu investiții în acțiuni și criptomonede, înregistrate la nivelul Capitalei și al inspectoratelor județene de poliție.
În 1.346 de cazuri, victimele au transferat bani în lei, iar prejudiciul cumulat a depășit 73,6 milioane de lei. În alte 260 de situații, banii au fost plătiți în euro, pierderile fiind estimate la aproximativ 8,5 milioane de euro. Aceste sume arată cât de costisitoare pot deveni investițiile făcute pe platforme care promit profituri atractive, dar care ascund, în realitate, mecanisme de înșelăciune.
Autoritățile au constatat că, în cele mai multe cazuri, infractorii au folosit promisiunea unor investiții în acțiuni. Au fost identificate 872 de asemenea situații, reprezentând 53,7% din totalul sesizărilor. Alte 385 de cazuri, adică aproximativ 23,7%, au avut legătură cu presupuse investiții în criptomonede.
Cum reușesc escrocii să îi convingă pe români să le trimită bani
Metodele folosite de infractori s-au schimbat în ultimii ani. Dacă în trecut victimele erau convinse frecvent să instaleze aplicații pe telefon sau calculator, în 2026 cea mai întâlnită metodă a fost solicitarea directă a unor transferuri bancare.
Potrivit Poliției Române, în 80,5% dintre fraudele analizate, persoanelor păgubite li s-a cerut să trimită bani pentru presupuse investiții. În schimb, în primele nouă luni ale anului 2024, instalarea unor aplicații reprezenta principala metodă prin care victimele erau păcălite să transfere sume de bani. Înșelătoriile pornesc adesea de la oportunități de investiții prezentate drept sigure și profitabile. Persoanele interesate sunt îndemnate să depună bani, uneori sub îndrumarea unor falși consultanți financiari. În astfel de situații, promisiunea câștigurilor poate ascunde o platformă fictivă sau o schemă prin care banii ajung direct la infractori.
Poliția Română avertizează asupra noilor metode de înșelăciune
Comparativ cu aceeași perioadă din 2024, numărul victimelor a scăzut atât în rândul angajaților, cât și al pensionarilor. În cazul persoanelor care lucrează, reducerea a fost de 59,4%, în timp ce în rândul pensionarilor a fost de 48,4%. Chiar și așa, persoanele retrase din activitate au ajuns să reprezinte cea mai mare categorie de victime în datele analizate pentru 2026.
Poliția Română anunță că va continua campaniile de informare privind noile metode de fraudare, dar și investigațiile pentru identificarea celor care se folosesc de investițiile fictive pentru a obține bani de la populație. Autoritățile urmăresc să limiteze numărul acestor infracțiuni și să îi tragă la răspundere pe cei implicați.