Un avocat român a ajuns în vizorul CEDO după ce a prezentat spețe și citate juridice inexistente, generate de AI

Foto/Arhivă/Profimedia
Inteligența artificială i-a scris argumentele, dar nu i-a salvat cariera. Un avocat român nu va mai putea reprezenta sau asista justițiabili la CEDO timp de doi ani, după ce a folosit trimiteri juridice inventate de AI.
Un avocat român nu va mai putea reprezenta sau asista reclamanți în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) timp de doi ani, după ce a depus documente juridice care conțineau numeroase hotărâri inexistente și citate fabricate cu ajutorul inteligenței artificiale. Curtea a constatat că avocatul nu a verificat corespunzător informațiile generate de AI, iar greșelile repetate au îngreunat activitatea judecătorilor de la Strasbourg.
Decizia de excludere a fost aprobată la 13 noiembrie 2026 de președintele CEDO, în urma unei propuneri motivate formulate de Camera care examina o cerere în care avocatul figura drept unul dintre cei doi reprezentanți ai reclamanților.
Potrivit comunicatului publicat de Curte la 18 noiembrie 2026, documentele transmise de avocat conțineau numeroase referințe eronate la jurisprudența europeană. Printre acestea se aflau cauze care nu existau, paragrafe atribuite în mod fals unor hotărâri autentice și decizii reale, dar fără legătură cu argumentele prezentate sau chiar contrare susținerilor formulate.
Avocatul a folosit inteligența artificială pentru redactarea documentelor
În explicațiile transmise Curții Europene a Drepturilor Omului, avocatul a confirmat că a apelat la programe de inteligență artificială pentru redactarea observațiilor juridice.
Acesta a recunoscut existența unor probleme, pe care le-a descris drept „inexactități” și „erori de citare”. Camera de judecată a considerat însă că situația depășește cu mult nivelul unor greșeli punctuale.
Judecătorii au identificat un număr semnificativ de referințe incorecte, repetate și relevante pentru argumentația juridică. În opinia lor, aceste deficiențe demonstrează că avocatul nu și-a îndeplinit obligațiile profesionale și deontologice pe care le presupune reprezentarea unei persoane în fața instanței europene.
Pentru evaluarea conduitei sale, Camera a luat în considerare inclusiv prevederile Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, Statutul profesiei de avocat și Codul deontologic al avocatului român.
CEDO: Informațiile generate de AI trebuie verificate înainte de folosire
Unul dintre aspectele centrale ale deciziei privește responsabilitatea avocatului atunci când utilizează instrumente de inteligență artificială în activitatea juridică.
CEDO a arătat că folosirea unor astfel de programe nu îl scutește pe profesionist de obligația de a verifica exactitatea informațiilor. Dimpotrivă, toate trimiterile la jurisprudență și argumentele generate de AI trebuie controlate independent și cu atenție înainte de a fi incluse în documentele oficiale.
În acest caz, verificarea putea fi realizată prin consultarea surselor juridice autorizate, în special a platformei HUDOC, baza de date oficială care pune la dispoziție hotărârile și deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului.
Camera a reținut că avocatul a admis că nu a verificat în mod corespunzător toate hotărârile și cauzele menționate în documentele sale. Mai mult, pentru unele dintre referințe nu fusese realizată nicio verificare.
Judecătorii au subliniat că multe dintre erori erau repetitive și puteau fi depistate relativ ușor printr-o simplă consultare a bazei de date HUDOC.
Prin urmare, responsabilitatea pentru conținutul documentelor a rămas în sarcina avocatului, chiar dacă informațiile greșite proveneau din utilizarea inteligenței artificiale.
Jurisprudența fictivă a obligat Curtea să facă verificări suplimentare
Consecințele nu s-au limitat la calitatea argumentelor juridice prezentate de avocat. CEDO a constatat că documentele cu referințe false au provocat întârzieri și au generat un volum suplimentar de muncă pentru instituție.
După descoperirea neregulilor, Curtea a fost nevoită să verifice în detaliu observațiile depuse, să declanșeze procedura de excludere prevăzută de articolul 44D din Regulamentul său și să poarte o corespondență extinsă cu persoanele și instituțiile implicate.
Camera a apreciat că resursele consumate pentru identificarea și clarificarea acestor erori nu sunt compatibile cu responsabilitățile pe care CEDO trebuie să le îndeplinească în aplicarea Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Înainte de adoptarea măsurii, au fost solicitate puncte de vedere din partea avocatului, Guvernului României și Uniunii Naționale a Barourilor din România. Toate observațiile primite au fost comunicate părților, care au avut posibilitatea să formuleze răspunsuri.
De asemenea, Baroul Iași a fost invitat să transmită un punct de vedere, însă nu a răspuns solicitării Curții.
Ce presupune interdicția de doi ani impusă de CEDO
În urma analizării tuturor circumstanțelor, Camera a stabilit că situația se încadrează în categoria „circumstanțelor excepționale” prevăzute de articolul 44D din Regulamentul CEDO.
Această prevedere permite Curții să excludă un avocat sau o altă persoană de la reprezentarea ori asistarea unei părți în procedurile desfășurate în fața sa.
La 13 noiembrie 2026, președintele Curții a aprobat propunerea și a dispus excluderea avocatului pentru o perioadă de doi ani.
Sancțiunea are însă un domeniu de aplicare precis: îl împiedică pe avocat să reprezinte sau să asiste justițiabili în fața CEDO, fără să echivaleze, prin ea însăși, cu o interdicție generală de exercitare a profesiei de avocat în România.
Totodată, Regulamentul Curții permite, în condițiile articolului 44D alineatul (3), restabilirea drepturilor de reprezentare înainte de expirarea perioadei de excludere.
Avocatul a fost informat cu privire la măsura dispusă și la motivele care au justificat-o. Decizia a fost comunicată și reclamanților, Guvernului României, Uniunii Naționale a Barourilor din România și Baroului Iași.
Cazul evidențiază o limită importantă a utilizării inteligenței artificiale în domeniul juridic: instrumentele AI pot ajuta la redactarea documentelor, dar nu pot înlocui verificarea profesională a informațiilor și responsabilitatea avocatului pentru argumentele prezentate în fața unei instanțe.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























