"Prin prezentul proiect de act normativ se propune ca persoanele care au calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii, beneficiari ai pensiilor de serviciu sau beneficiari ai sistemului pensiilor militare de stat să poată exercita opţiunea pentru reîncadrarea în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu condiţia suspendării plăţii pensiei. Reîncadrarea pensionarilor se poate realiza până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Având în vedere constrângerile bugetare şi reducerea costurilor suportate din bugetul de stat în privinţa cheltuielilor de personal, proiectul de lege propune o revizuire a legislaţiei aplicabile în cazul cumulului pensiei cu salariul şi o alternativă prin care un angajat din sistemul public poate exercita opţiunea între pensie şi veniturile salariale aferente raportului de muncă. De aceea, în sistemul public, posibilitatea continuării activităţii este însoţită de suspendarea plăţii pensiei", se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.
Pe agenda Executivului se află şi un proiect de lege privind cooperarea judiciară dintre România şi Curtea Penală Internaţională.
"Legea de ratificare a Statutului de la Roma creează doar un cadru general pentru cooperarea cu Curtea Penală Internaţională, definind autoritatea centrală şi stabilind regimul lingvistic aplicabil. În perspectiva în care, în cursul unei anchete, Curtea are nevoie de cooperarea autorităţilor române, este necesară crearea cadrului legislativ pentru primirea şi soluţionarea unor astfel de cereri. Proiectul de act normativ preia principalele forme de cooperare prevăzute de Statut, instituind procedura aplicabilă pentru soluţionarea cererilor de cooperare judiciare prevăzute de acesta, precum şi pentru orice altă formă de asistenţă permisă de legea română, menită a facilita ancheta şi urmărirea penală a infracţiunilor de competenţa Curţii. A fost menţinută soluţia legislativă adoptată în legea de ratificare a Statutului de la Roma, prin desemnarea Ministerului Justiţiei ca autoritate centrală, elementul de noutate constând în reglementarea detaliată a atribuţiilor acestuia. Ministerul Justiţiei, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, acţionează pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiei generale a statului român de cooperare cu Curtea", se precizează în expunerea de motive de la proiect.
Guvernul urmează să aprobe şi un proiect de hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni.
Printr-un alt proiect de hotărâre, Executivul va decide cu privire la declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, necesar pentru relocarea utilităţilor, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional "Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila", judeţele Brăila şi Tulcea.
"Pentru prezentul act normativ este necesară suma de 40.000 lei (39.720,50 lei), pentru un număr de 20 de imobile, în suprafaţă totală de 14.589 mp teren", conform notei de fundamentare a proiectului de HG.
În şedinţa de Guvern urmează să fie adoptat şi un proiect de hotărâre care prevede aprobarea Acordului între Ministerul Apărării Naţionale din România, reprezentat prin Statul Major al Apărării, şi Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii, reprezentat prin Comandamentul Central al SUA, privind statutul ofiţerilor de legătură, semnat la Tampa, la 5 februarie 2021 şi la Bucureşti, la 11 martie 2021.
Nu în ultimul rând, Executivul ar urma să aprobe şi o serie de proiecte de hotărâri privind eliberări/numiri de prefecţi şi/sau subprefecţi.
