Potrivit lui Neacșu, guvernul propune un set de măsuri eterogene, prin care sunt modificate aproximativ 25 de legi — de la Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală, până la Legea construcțiilor, legislația ANAF sau normele privind armele și munițiile. Domeniile de reglementare sunt disparate, mergând de la impozite și taxe, la bodycam-uri pentru inspectorii ANAF ori majorarea amenzilor pentru construcții ilegale.
„Vorbim de un pachet legislativ voluminos, incoerent, lipsit de caracter unitar”, a subliniat juristul, atrăgând atenția că multe dintre prevederi intră în vigoare abia în 2026, fapt care contrazice urgența specifică procedurii asumării răspunderii.
Pensiile magistraților, punctul vulnerabil al pachetului Bolojan
Cea mai mare vulnerabilitate o reprezintă includerea modificărilor privind pensiile magistraților. Neacșu susține că această măsură nu are nicio legătură cu obiectivul declarat al pachetului, consolidarea fiscal-bugetară, întrucât impactul asupra bugetului este „aproape nul” cel puțin până în 2030.
„Scopul modificării nu este reducerea cheltuielilor statului, ci satisfacerea unor promisiuni electorale”, a spus juristul, amintind că în magistratură peste 95% dintre pensii nu vor fi afectate de noile prevederi.
Riscuri constituționale și europene
Neacșu avertizează că, pe lângă problemele de fond și jurisprudența anterioară a CCR, problema de formă — lipsa legăturii dintre pensiile magistraților și consolidarea fiscală — ar putea determina Curtea să respingă întregul pachet.
Mai mult, juristul atrage atenția asupra implicațiilor externe:
„După reacțiile ferme venite inclusiv din zona justiției europene și cu strânse legături cu Comisia Europeană, există riscul ca România să se confrunte cu dificultăți inclusiv în negocierile pentru aderarea la OCDE.”
El compară strategia guvernului cu măsurile similare din Polonia și Ungaria, sancționate dur de Bruxelles:
„Din punct de vedere european, campania politică împotriva justiției seamănă cu epurările judiciare din aceste state.”
O mișcare politică riscantă pentru Bolojan
Ilie Bolojan, aflat la prima mare încercare ca premier, s-ar fi plasat singur într-o „capcană politică”, susține Neacșu. Dacă va merge mai departe cu proiectul, riscă să fie respins de Curtea Constituțională și să creeze tensiuni cu partenerii europeni. Dacă renunță la modificările privind pensiile magistraților, își va atrage „ura publicului pe care chiar el l-a incitat”.
Juristul avertizează și asupra altor prevederi controversate din pachet, cum ar fi posibilitatea transformării amenzilor contravenționale neplătite în pedepse cu închisoarea sau cesionarea creanțelor fiscale către recuperatori privați.
Postarea integrală a lui Adrian Toni Neacșu pe Facebook
„Am terminat de analizat- din motive cvasi-profesionale care probabil vor fi dezvăluite, sau nu, zilele următoare – constituționalitatea pachetului de legi asupra căruia Guvernul Bolojan își va angaja răspunderea în fața Parlamentului săptămână viitoare.
Vorbim de un pachet legislativ voluminos, incoerent, lipsit de caracter unitar, prin care s-au alăturat artificial domenii de reglementare diferite. Vor fi modificate aproximativ 25 de legi în vigoare, iar domeniul de reglementare este eterogen, de la regimul circulației publice la taxe și impozite, de la evaluarea funcționarilor publici la introducerea bodycam-ului pentru ANAF, de la pensii la obligativitatea acceptării cardului ca mijloc de plată ori majorarea amenzilor pentru construcții ridicate fără autorizație.
Se modifica Codul fiscal, Codul de procedura fiscala, Codul Administrativ, Legea construcțiilor, OUG-ul privind circulația pe drumurile publice, OUG-ul privind sistemele moderne de plată, OUG-ul privind jocurile de noroc, Codul vamal, legea ANAF, legea societăților comerciale, legea privind transparența în exercitarea funcțiilor publice, ordonanța privind serviciile publice de administrare a domeniului public și privat de interes local, legea privind finanțele publice, legea privind persoanele cu handicap, legea privind venitul minim de incluziune, legea bibliotecarilor, legea serviciilor publice, legea ANL, legea privind pregătirea populației pentru apărare, legea auditului public, legea privind cooperatia agricolă, legea adunărilor publice, legea privind armele și munițiilor, legea privind conviețuirea sociala, legea privind regimul armelor și munițiilor, legea privind statutul magistraților, legea de organizare a CCR și altele.
Foarte multe prevederi intra în vigoare abia la 1.01.2026, deși urgența de reglementare și producerea efectelor imediat este una dintre principalele condiții pentru a putea legifera prin angajarea răspunderii Guvernului.
Dincolo de asta, evaluarea mea este că tocmai introducerea în acest pachet a măsurilor privind pensiile magistraților este aceea care îl va vulnerabiliza în întregime și oricât de binevoitoare va fi Curtea Constituțională, căreia i se vor conserva privilegiile, va fi greu sau aproape imposibil să închidă ochii la neconstituționalitatile flagrante.
Pe lângă neconstituționalitatile evidente pe ceea ce se propune concret, derivate din hotărâri anterioare ale CCR si ale Curții de Justiție a UE sau din instrumentelor internaționale pe care CCR le aplică constant, problema de formă, care va face de prisos verificarea altor critici, este aceea că modificarea regimului pensiilor magistraților nu are nici o legătură cu obiectul principal de reglementare și anume consolidarea fiscal-bugetara.
Pe înțeles, modificarea pensiilor magistraților nu va produce nici un fel de economie bugetului public până cel puțin în 2030, cum arata ultima esalonare propusă.
În magistratură există acum cca 5200 de pensii, din care cca 5000 de pensii sunt de dinainte de 2023, astfel încât sunt calculate potrivit legislației de atunci, adică depășind salariile in plata. Aceste pensii nu vor fi atinse, nu li se întâmplă absolut nimic pe viitor. Nu vor fi atinse nici celelalte 200 care au mai rămas, ale persoanelor care au ieșit in condițiile ulterioare anului 2023. Mai mult, până în 2030 majoritatea magistrații care vor ieși la pensie vor iesi in baza conditiilor legale anterioare sau actuale, altfel spus cu un cuantum al pensiei neatins. Impactul bugetar până cel puțin in 2030 (daca așa va ramane, deși probabil îl vor extinde la 2035, cum este la femei și pensiile militare, pentru că altfel este discriminatorie) este aproape 0. De altfel si in expunerea de motive este trecut un impact bugetar 0.
Astfel fiind, scopul modificării din nou (dupa 2018, 2022 și 2023) a regimului pensiei în justiție are cu totul un alt scop decât cel care va fi arătat în titlul pachetului de legi: nu consolidarea fiscal-bugetara, nu luarea unor măsuri cu aplicabilitate imediată pentru oprirea agravării situației economice naționale, ci satisfacerea unor promisiuni electorale și așteptări ale electoratului, altfel spus scopuri pur politice.
Desigur, legile pot și trebuie să fie determinate de interese politice și așteptări bazate pe echitate socială, dar nu procedura excepțională a angajării răspunderii Guvernului.
Cu atât mai mult respingerea de formă în Senat săptămână trecută a proiectului de lege care modifica exact aceste pensii este o gafă, care dacă nu a fost indusă intenționat atunci denotă și multă nepricepere juridică. Asumarea răspunderii nu poate avea loc decât atunci când fie configurația politică a Parlamentului, fie urgența excepțională impun apelarea la acest mijloc extrem de legiferare (unul perfect nedemocratic de altfel, deși permis de Constituție). Ori cata vreme deja săptămâna asta legea putea fi adoptată exact cu votul cu care a fost respinsă demonstrativ, e evident ca niciuna din aceste condiții nu mai e îndeplinită. Nu te poți duce la CCR invocând urgența și necesitatea cu o lege care putea fi adoptată ușor in procedura parlamentară firească și care probabil deja ar fi fost in vigoare.
Ilie Bolojan se află acum într-o situație complicată, în care a intrat singur. S-a încăpățânat, din motive de oportunitate vizând creșterea acceptabilitatii publice pentru restul măsurilor de austeritate pe care și le dorește, să dea o satisfacție ieftină electoratului promițând fals eliminarea sau raționalizarea pensiilor magistraților.
După reacțiile ferme venite inclusiv din zona unor structuri ale justiției din zona UE și cu strânse legături chiar cu Comisia Europeană, sunt convins ca pe holurile Guvernului se discută deja agitat despre riscurile inclusiv pentru obiectivul aderării României la OCDE, cu care negocierile ar fi trebuit încheiate până la sfârșitul acestui an.
Din punctul de vedere european campania politică interna pornită impotriva justiției seamănă cu cele similare din Polonia și Ungaria, pe care Comisia le-a reprimat dur anii trecuți, desfășurate tot in jurul pensiilor. Până la urmă, din punctul lor de vedere lucrurile sunt simple și privesc doar efectele: în câteva luni majoritatea judecatorilor si procurorilor care a atins varsta de 50 va fi epurata (desigur alegând de buna voie sa plece pentru avantaje), iar sistemul judiciar va deveni unul la propriu juvenil, depopulat și nefuncțional.
Tocmai acest populism al lui Ilie Bolojan o să-l pedepsească, pentru că nu-i va fi ușor să decidă să meargă în continuare cu o formă a pachetului despre care știe că are șanse puține sa treacă, oricât s-a schimbat la față noua Curte Constituțională, și care ne poate crea dificultăți pe obiectivele noastre de țară, ori dimpotrivă să renunțe la partea privitoare la justiție, atragandu-si însă astfel ura publicului pe care tot el l-a ațâțat.
Pentru noi ceilalți ar cam fi singura șansă să scăpăm de măsuri care sunt absolut aberante, cum e posibilitatea transformării chiar în închisoare a amenzii contraventionale neplătite ori cesionarea către recuperatori privați ( un fel de SC Cămătaru SRL) a creanțelor fiscale locale”, a scris Adrian Toni Neacșu pe
Facebook.
