"Aş spune că Europa se află în faţa unei perioade extrem de bogate în transformări potenţial fundamentale pentru tot ceea ce înseamnă mecanismele europene, filosofia de existenţă a Uniunii. Iar Franţa una dintre marile ţări ale Uniunii Europene, fondator al acesteia caută prin noul preşedinte o serie de aliaţi, sprijinitori într-un proiect destul de ambiţios care a făcut obiectul campaniei domnului preşedinte Macron: de regândire, de reaşezare a Uniunii Europene, spune el tocmai în a întări dimensiunea democratică a acesteia şi de a împiedica acele evoluţii care sunt văzute de cetăţeni europeni, în toate ţările Uniunii Europene, ca fiind limitări ale drepturilor cetăţenilor în faţa marilor companii sau a capilului sau a unor blocuri de ţări care sfârşesc prin a negocia viziuni particulare auspra unor aspecte importante ale Uniunii Europene", a explicat Andrei Ţărnea la REALITATEA TV.
Un al doilea motiv, spune Andrei Ţărnea, este că Franţa îşi regăseşte ambiţia de jucător de politică externă şi de securitate în Europa "în parte pentru că a fost victima unor atentate sângeroase care au evidenţiat că politica externă şi de securitate este cealaltă dimesiune de protecţie a cetăţenilor".
"Nu poţi să promiţi eficient securitatea cetăţenilor fără să lucrezi cu ceilalţi membri ai Uniunii Europene şi NATO şi fără a proiecta securitate în afara statului european. Indiferent dacă vorbim de terorism sau despre criminalitate transfrontalieră sau despre elementul noncontrolat al migraţiei, adică aceste elemente de activitate criminală care aduce, inclusiv cu riscul vieţii, mii de migranţi în zona Mediterană", a explicat specialistul la REALITATEA TV.
Reamintim că preşedintele Franţei Emmanuel Macron va sosi la Bucureşti joi, unde se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, apoi cei doi şefi de state vor merge împreună la Muzeul Satului. Principala miză a vizitei lui Macron este reformarea directivei muncitorilor detașați.
