Macron, despre reforma directivei muncitorilor detașați: Sper într-un acord până la finalul anului

Președintele francez Emmanuel Macron pare să fi obținut ce și-a propus de la România - acordul de principiu pentru reformarea directivei privind detașarea muncitorilor, care permite angajarea românilor la costuri mai reduse în Franța.

Președintele român Klaus Iohannis a acceptat varianta potrivit căreia directiva nu ar fi destul de clară și suficient de bună și a subliniat că este de acord că prevederile trebuie să fie mai "eficiente" pentru toată lumea.

Cum va fi reformată directiva rămâne deocamdată de văzut. Hexagonul se plange de mult timp ca Europa Centrala si de Est castiga un avantaj inechitabil prin plasarea pe alte piete a fortei de munca ieftine, sustinand ca detasarea de muncitorii slab platiti afecteaza piata locala a muncii si erodeaza protectia in acest domeniu in statele cu salarii mai mari.

Parisul și-ar dori ca totalul perioadelor de detașare pentru un lucrător să nu depășească 12 luni într-un răstimp de doi ani. Franța vrea de asemenea să fie respectate condițiile sociale și plata. Pentru o aceeași muncă prestată, să existe un același salariu, indiferent de unde vine angajatul. Pe de altă parte, Macron a asigurat România că se bucură de susținerea Franței în chestiunea aderării la zona Schengen.

Cei doi șefi de stat au avut convorbiri tête-à-tête timp de o oră, a urmat o sesiune de convorbiri oficiale și o conferință de presă comună. Redăm, în cele ce urmează, cele mai importante declarații de presă ale celor doi șefi de stat.

România și spațiul Schengen

Klaus Iohannis a precizat că a avut discuții foarte bune cu Emmanuel Macron și a punctat că România își păstrează obiectivul de a adera la Schengen:

"Trebuie să vă mulțumesc pentru că ați acceptat invitația mea lansată la Consiliul European din iunie, unde am confirmat împreună dorința de a duce relația bilaterală la o etapă superioară. România este prima țară din lume unde efectuați o vizită bilaterală, ceea ce ne onorează. Anul viitor marchează nu doar Centenarul Unirii, ci și 10 ani de la lansarea parteneriatului strategic. Am decis astăzi aprofundarea parteneriatului strategic, în special în domeniile politic, economic, cultural. Am exprimat interesul creșterii și diversificării investițiilor franceze în economia românească. În același timp am exprimat dorința de a colabora cu Franța în contextul marcării în 2018 a Centenarului Unirii, proiect la care Franța a contribuit decisiv. România rămâne un stat francofon, cu unul dintre cele mai mari numere de vorbitori de limbă franceză din regiune. Mulți români lucrează în Franța și contribuie direct la prosperitatea societății franceze. Am decis să sprijinim o colaborare solidă între România și Franța în sensul chiar al redefinirii proiectului european, la care ținem foarte mult. L-am asigurat pe președintele Franței că poate găsi în noi un partener profund implicat. (...) România este astăzi un stat membru matur, care dorește să fie membru refondator al UE. Am subliniat importanța de a avansa în procesul european de integrare într-o formă incluzivă.Am arătat că Europa socială trebuie să fie una a coeziunii. România va acorda susținere consistentă proiectului Europei Apărării. I-am transmis domnului președinte și că obiectivul aderării la Spațiul Schengen rămâne unul important, România acționează deja ca un membru de facto al Spațiului Schengen. (...)Domnule președinte, această vizită este un excelent prilej pentru a lucra împreună și pentru a ne consolida lupta la proiectul european".

Ulterior, a luat cuvântul Emmanuel Macron care a afirmat că România are tot dreptul să adere la Schengen, iar Franța o susține în acest demers. Pe de altă parte, acesta a spus că în prezent, spațiul Schenen nu funcționează bine în Europa.

"Îmi face foarte mare plăcere să fiu astăzi aici în această vizită bilaterală. (...) Sunt astăzi aici pentru că, într-adevăr, avem un parteneriat strâns, acum 10 ani țara dumneavoastră a aderat la UE și a făcut progrese considerabile, și pentru că ne aflăm într-un moment în care e important să pregătiți responsabilitățile iminente care vin din preluarea președinției Consiliului UE. O relație bilaterală se construiește și prin relații de afaceri pe care de asemenea sper să le dezvoltăm și mă voi întâlni mai târziu cu comunitatea franceză a oamenilor de afaceri în România, atât francezi, dar și tineri și antreprenori români care și ei doresc să se dezvolte în Franța. Am vorbit, de asemenea, de mai multe subiecte de interes comun, despre această Europă care se referă la faptul că trebuie să progresăm împreună în beneficiul Europei. Am vorbit și despre revizuirea directivei referitoare la prestarea muncii în Franța, pentru a clarifica tot cadrul acestui proces. De asemenea, în cadrul acestei conferințe de presă aș dori să explic faptul că revizuirea directivei pentru detașarea lucrătorilor nu interzice transportatorilor deplasarea, ci dimpotrivă acum prezintă un cadru slab care permite angajarea lucrătorilor cu prețurile din țara de origine. Doresc să punem capăt acestui sistem care nu reprezintă spiritul Uniunii Europene. Din acest punct de vedere, ne dorim ca toți cei care lucrează în Europa să facă asta într-un mod loial și competitiv. În luna iunie am realizat dezvoltatrea unui fond pentru Apărare, pentru cei care doresc să contribuie la acest proiect și mă bucur că discuțiile de astăzi au revelat că și dumneavoastră susțineți acest insturment, pentru parteneriate întărite în acest domeniu, pentru cooperări care se structurează deja de câțiva ani. Dincolo de aceasta, dorința noastră este ca Europa este să meargă înainte. Aveți tot dreptul să cereți intrarea în Spațiul Schengen, (...) dar trebuie să fiu onest: Europa Spațiului Schengen nu funcționează bine, iar obiectivul meu este ca în următoarele luni să venim cu niște reforme și să vă asociem la aceste discuții. Din acest punct de vedere vă arăt toată deschiderea pentru a recunoaște eforturile pe care le-ați făcut".

Întrebările jurnaliștilor:

Acord pentru o viitoare reformă a directivei care îl nemulțumește pe Macron

Macron: Nu voi accepta ca transportatorii francezi să facă dumping social

Întrebat despre directiva privind detașarea muncitorilor și modul în care transportatorii vor fi influențați de această reglementare, Emmanuel Macron a spus că, de fapt, este vorba despre două directive care nu au legătura una cu alta: directiva privind detașarea muncitorilor care se va aplica și în cazul persoanelor care lucrează în transporturi în Franța și de o directivă a transportatorilor care va oferi un cadru legal privind desfășurarea acestei acitivități pe teritoriul întregii Uniunii Europene.

"Aș vrea să nu fie nicio ambiguitate în ce privește transportul rutier. Sunt două subiecte diferite. Franța nu scoate transportul rutier din acord. Când vorbesc despre transportatorii românii angajații în Franța, intră în acordul privind problematica detașării lucrătorilor. Dacă vorbim despre transportatorii români care au activități în Uniunii Europeană, aici este vorba de o altă directivă care va oferi un cadrul general pentru această activitate", a explicat președintele Franței, adăugând că nu va accepta ca transportatorii francezi să facă dumping social angajând lucrători din țări cu salarizare redusă.

Iohannis: Regulile europene au fost construite pentru a înlesni convergența

De asemenea, Klaus Iohannis a precizat că este foarte important să evităm simplificările inutile.

"În Europa de Vest apare tot mai des această discuție legată de de ceea ce se numește social dumping. Nu cred că v-ați imaginat că eu și domnul președinte Macron vom face un draft al directivei pentru detașarea muncitorilor. Există o mare nemulțumire în Franța că sunt lucrători care vor să eludeze sistemul decât să se integreze în sistem. Trebuie să vedem care sunt aceste nemulțumiri și, bineînșeles, dorința unora de a trai mai bine", a spus președintele României. Conform acestuia, faptul că apar astfel de discuții înseamnă că directiva nu este suficient de clară și suficient de bună. "Trebuie să se evite anumite confuzii. Nimeni nu dorește să înlăture competiția sau piața liberă. Nu este de ajuns să se rescrie directiva, este nevoie de o cooperare mai intensă și mai elaborată între sistemele sociale din întreaga Europa, este nevoie de un control mult mai bun", a mai spus Klaus Iohannis, adăugând că până la urmă regulile europene au fost construite pentru a înlesni convergența, pentru a aduce o dezvoltare care să ne pună pe toți pe aceeași treapta a nivelului de trai. "Se știe căa există agenții care exploateaza diferența de venituri pentru a avea profit. Ceea ce îmi doresc eu și domnul președinte Macron este să oferim o abordare corectă și echitabilă pentru toată lumea", a precizat președintele României.

"Nu am niciun motiv să mă opun intrării României în spațiul Schengen"

Președintele Franței a mai fost întrebat dacă țara sa va sprijini aderarea României la Spațiul Schengen abia după redefinirea acestuia. Aceasta a spus: "Rapunsul meu este 'Da'". "Salut toate eforturile României privind securitatea granițelor europene. Nu am niciun motiv să mă opun intrării României în spațiul Schengen", a precizat Emmanuel Macron, adăugând că spațiul Schengen trebuie reformat în profunzime și că România sa intre în acest spațiu întărit.

Update 13.35 Președintele Franței a ajuns la Palatul Cotroceni, alături de soția sa și întreaga delegație.

Update 13.20 Delegația lui Emmanuel Macron a intrat în București.

Vizita lui Macron are mai multe mize, dar una este foarte importantă pentru președintele francez.

Directiva muncitorilor detașați

Mini-turneul European al lui Emmanuel Macron a debutat, ieri, cu o vizită în Austria. Discuțiile, însă, nu s-au purtat doar cu șeful guvernului austriac. Premierul ceh și cel slovac au venit și ei la Salzburg pentru a-l întâlni pe cel care le-a promis o nouă Europă. Macron nu a pierdut timpul și a atacat frontal cea mai sensibilă temă a deplasării sale: directiva muncitorilor detașați.

"Directiva detașării, așa cum funcționează ea astăzi, este o trădare a fundamentelor spiritului european. Piața unica și libera circulație a lucrătorilor nu are ca scop să favorizeze țările care promovează cele mai puține drepturi sociale. Acest lucru nu face decât să alimenteze populismul și să erodeze încrederea în proiectul european. Proiectul de reformă a directivei pe care-l dorim noi este un proiect care urmărește să limiteze la un an timpul de utilizare a lucrătorilor detașați, să întărească controalele, să dezvolte cooperările bilaterale în materie de controale și să respecte un principiu simplu, acela că pentru aceeași muncă să fie plătit același salariu. Numai așa se vor evita distorsiunile. Toate aceste modificări vor duce la o reformă în profunzime a actualului sistem” a spus Emmanuel Macron la Salzburg în urma discuțiilor purtate cu cancelarul austriac Christian Kern.

Directiva pentru muncitorii detasati le permite companiilor europene sa trimita angajati in alte state UE cu contracte prin care sunt nevoite sa garanteze numai salariul minim din tara gazda.

Directiva a apărut în 1996 și spune că un muncitor român, de exemplu, poate să lucreze detașat în Franța, unde va avea un salariu la nivelul din Hexagon, însă va plăti contribuții sociale la nivelul din România.

"Cruciada" lui Emmanuel Macron în Estul Europei

Hexagonul se plange de mult timp ca Europa Centrala si de Est castiga un avantaj inechitabil prin plasarea pe alte piete a fortei de munca ieftine, sustinand ca detasarea de muncitorii slab platiti afecteaza piata locala a muncii si erodeaza protectia in acest domeniu in statele cu salarii mai mari.

Emmanuel Macron este nemulțumit de această lege europeană și vrea schimbarea ei, deoarece duce la ceea ce se numește ,,dumping social”, un fenomen cu mai multe fațete. Se poate referi atât la muncitorii din est plătiți, mai prost în statele vestice, cât și la decizia marilor companii de a-și muta producția în estul continentului, pentru o mână de lucru mai ieftină. Subiectul a fost unul dintre cele mai fierbinți în campania electorală din Franța.

Franța este a doua țară, după Germania, ca număr de muncitori detașați pe care îi găzduiește. Aproape 300.000 de mii. Însă tot Franța este a treia țară exportatoare de muncitori detașați. Peste 150.000 de francezi lucrează în alte state ale Uniunii Europene.

Propunerea lui Macron

O reuniune, considerată de mulți drept decisivă, pe tema reformei directivei detașării, este programată de președinția estoniană a UE în luna octombrie. Emmanuel Macron vrea deci până atunci să găsească un compromis, de unde și inițiativa acestui mini-turneu european în cursul căruia va întâlni 5 lideri regionali – din Austria, Cehia, Slovacia, România și Bulgaria.

Iată de ce Franța vrea să găsească în primul rând un compromis privind durata detașării; vrea să plafoneze această durată la un an și să se ia în calcul toate perioadele intermediare, inclusiv cele de sub trei luni, lucru care nu se face astăzi. Pe scurt și fără a intra în alte detalii și mai tehnice, Parisul și-ar dori ca totalul perioadelor de detașare pentru un lucrător să nu depășească 12 luni într-un răstimp de doi ani. Franța vrea de asemenea să fie respectate condițiile sociale și plata. Pentru o aceeași muncă prestată, să existe un același salariu, indiferent de unde vine angajatul. În fine, francezii și-ar dori o combatere mai eficientă a fraudei iar cei prinși în culpă, să fie cu adevărat pedepsiți. Acest ultim capitol ar fi pe cale de ameliorare, „schimburile și cooperarea bilaterală fiind mai întărite de o vreme încoace” spun surse din anturajul prezidențial, scrie RFI Romania.

Bilanț pozitiv

Prima parte a turneului lui Macron pare a a vea succes. A fost o întâlnire foarte, foarte bună” insistă anturajul președintelui francez, după vizita în Austria, potrivit RFI Romania. Atât pe plan bilateral cu fiecare din cei trei șefi de guvern – Christian Kern, gazda, cât și cu premierii ceh și slovac, Bohuslav Sobotka, respectiv Robert Fico – cât și la reuniunea în patru. Cooperarea a fost foarte bună și „s-a desprins o dorință clară din partea tuturor de a ajunge la un acord în luna octombrie pe tema reformei directivei detașării. E un progres enorm din partea unor state precum Slovacia și Cehia, până acum reticente” insistă o sursă diplomatică. In ce direcție se merge, cu ce concesii din partea Parisului și a celorlalți, nu se spune încă dar optimismul domnește în rândul delegației franceze.

Migrație, reforma UE și armament francez pentru România

Alte două mari teme ale vizitei lui Emmanuel Macron în Austria, România și Bulgaria țin de reformarea Uniunii Europene, fenomenul migrației și de crearea unei forțe comune de apărare în rândul celor 27 de state. Ambele proiecte, crede liderul de la Elysee, depind de prietenia franco-germană.

Nu în ultimul rând, șeful statului francez este interesat de semnarea unor contracte lucrative în domeniul apărării.

Acum doar o zi, societatea Airbus Helicopters, filială a grupului aeronautic european, a transmis mesajul că așteaptă ca autoritățile de la București să organizeze o licitație ''transparentă'' pentru achiziția de elicoptere, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Conform surselor apropiate grupului Airbus, acest subiect se va afla pe agenda convorbirilor pe care președintele Emmanuel Macron le va avea joi la București.

Airbus Helicopters a inaugurat o uzină la Brașov în septembrie 2016, în prezența președintelui francez de la acea vreme, François Hollande, primele elicoptere urmând să fie produse acolo în anul 2018.

Parisul este interesat și de vânzarea de rachete României, motiv pentru care Macron este însoțit în vizita sa de oficiali ai MBDA, cunoscutul producător francez.

Spre seară, la ora 17.30, președintele Klaus Iohannis îl va însoți pe Emmanuel Macron într-o vizită la Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti", iar la ora 19.30, la Palatul Cotroceni va avea loc o recepție oferită de către președintele României, în onoarea președintelui Franței.