DSU, condus de secretarul de stat Raed Arafat, a fost somat de Primăria Gornet să achite suma de 1.000 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, după ce pe data de 13 august, ICCJ a decis că măsura de carantinare a localitații a fost dispusă abuziv.
„Respinge excepțiile inadmisibilității și nulității recursului formulat de pârâtul Departamentul pentru Situații de Urgență, invocate de recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gornet. Respinge recursul declarat de pârâtul Departamentul pentru Situații de Urgență împotriva sentinței civile nr.694 din 4 august 2020, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Ia act de renunțarea la judecata recursului formulat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gornet. Obligă recurentul-pârât Departamentul pentru Situații de Urgență la plata sumei de 1.000 lei, cu aplicarea art.451 alin.2 Cod Procedură Civilă, reprezentând cheltuieli de judecată către recurenta –reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gornet. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 august 2020”, au stabilit judecătorii ICCJ.
Reamintim că Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a considerat că decizia Curții de Apel București (CAB) de admitere a cererii autorităților din comuna Gornet de anulare a ordinului privind intrarea în carantină a localității este "vădit nelegală" și creează un precedent periculos în actualul context sanitar, se arată în recursul formulat de DSU.
Potrivit documentului, considerentele instanței de fond sunt "profund nefondate, contrare principiilor și prevederilor legale reglementate de Legea 136/2020" și "creează un precedent periculos în contextul implementării măsurilor de sănătate publică necesare pentru limitarea transmiterii și răspândirii infecției cu virusul SARS-CoV-2".
DSU a arătat că instanța de fond a dovedit o "apreciere superficială a Legii 136/2020 și lipsă de înțelegere juridică a scopului acestui act normativ special", punctând că noțiunile de carantină a persoanelor, carantină zonală și izolare au principii, roluri și scopuri diferite, caracterul de complementaritate a măsurilor fiind lăsat de legiuitor la aprecierea autorității publice competente, aplicarea graduală a acestor măsuri nefiind stabilită ca o obligație.
"În mod greșit, instanța de fond a reținut în motivare faptul că 'legiuitorul a avut în vedere în primul rând măsurile aplicate la nivel individual, respectiv carantinarea persoanelor și izolarea'. Raționamentul instanței este de a institui în primul rând carantina/izolarea individuală, cu aplicare graduală a măsurilor. Astfel, mergând pe acest raționament, ar însemna ca focarele apărute în anumite localități, cu transmitere intracomunitară, să nu poată fi izolate și propagarea bolii infectocontagioase să nu poată fi controlată", se menționea în recursul DSU.
