Nu de puține ori s-a spus că apa de la robinetele din casele bucureștenilor nu este tocmai bună de băut sau că este amestecată cu diverse impurități. Și totuși, înainte să ajungă să fie consumată, ea trece prin procese complexe de tratare și purificare.
Apa pe care o beau sau o folosesc la mâncare locuitorii Capitalei vine din două răuri: Dâmbovița și Argeș. Mai departe, trece prin procese de purificare și la Uzina de la Arcuda, Uzina de la Roșu și cea de la Crivina.
Cea mai nouă uzină Apa Nova, cea de la Crivina, se află pe malul stâng al râului Argeș, la circa 30 de kilometri de București. Într-o primă etapă, apa preluată din râul Argeș este pompată către uzină. Apoi, trece printr-o primă etapă de tratare, atunci când în apa brută se injectează ozon, scrie adevarul.ro.
În continuare, ajunge în etapa numită interozonare, iar apa devine foarte limpede. După decantare și interozonare, apa este dirijată în filtre cu nisip. Așadar, apa devine și mai limpede, obținând toți parametri necesari unei ape potabile. Urmează o dezinfecție cu clor gazos, în timpul căreia se elimină microorganismele patogene: bacterii, viruși, paraziți.
Cantitatea de clor introdusă în apă este suficientă pentru a fi evitată revenirea bacteriilor în rețeaua de distribuție. Apa dezinfectată cu ajutorul clorului gazos intră într-un nou proces de tratare realizat cu ajutorul unei sonde ce permite corecția Ph-ului la ieșirea din stație, impiedicând colmatarea conducetelor prin depuneri de calcar și coroziunea conductelor de distribuție.
Ultima etapă de anvergură care are loc în această stație este tratarea nămolurilor. În urma proceselor de decantare și limpezire a apelor de spălare a filtrelor rezultă nămol, care este dirijat spre pături de uscare.
Pe de altă parte, în stația de la Glina sunt epurate apele uzate menajere, puviale și cele industriale preepurate.
În prima etapă, apa care ajunge în stația de epurare trece printr-o serie de grătare rare, care rețin deșeurile solide.
„La un moment dat am găsit aici (n.r. – la intrarea în stația de epurare de la Glina) mașini de spălat, un porc întreg sau bucăți din diferite obiecte”, au povestit specialiștii care lucrează la Glina.
În continuarea procesului, apa ajunge în decantoarele secundare. În incinta stației se află și 14 bazine cu nămol: opt cu nămol activat, patru de regenerare/recirculare nămol activat și două bazine anaerobe. Nămolul trece prin trei procese importante: stabilizarea nămolului prin îngroșare, fermentare anaerobă și deshidratarea nămolului stabilizat.
