Cele două evenimente au atras atenția publicului, fiindcă nu provin din regiunile clasice de activitate seismică, precum Vrancea sau Banatul. Despre aceste fenomene și posibilele legături dintre ele a vorbit profesorul Mircea Radulian, directorul științific al Institutului Național pentru Fizica Pământului.
Cutremurul din nord-vestul țării: superficial, dar explicabil
Seismul care s-a produs lângă Satu Mare a avut o adâncime de doar 4,1 kilometri. Mircea Radulian spune că, pentru specialiști, acest tip de eveniment nu este deloc surprinzător. „Ca specialist, nu mi se pare neobișnuit. Știm că în zonă pot să apară astfel de cutremure, rar ce-i drept”, a declarat seismologul. Potrivit datelor istorice, cel mai puternic cutremur înregistrat instrumental în zona Satu Mare–Carei a avut loc pe 30 martie 1979 și a avut magnitudinea de 4,5 grade pe scara Richter. Cu un an înainte, în 1978, a fost înregistrat un alt seism de 4 grade. Cel din prezent a avut aceeași magnitudine.
„Un fenomen normal de descărcare”
Radulian a amintit că în trecut, în regiunea Crișana–Maramureș, s-au produs și cutremure puternice, de peste 6 grade, în special în zonele Oradea și Carei. Acestea sunt cunoscute doar din surse istorice, fiind consemnate în cronici, deoarece nu existau aparate de măsurare la acea vreme. „Eu cred că toate aceste cutremure de 4 grade, chiar și spre 5 grade reprezintă un fenomen normal de descărcare. Crusta este tensionată tot timpul și oriunde ai zone de sensibilitate apar descărcări, însă vorbim despre zone locale. Nu este o chestiune de scară mare și, per total, sunt lucruri obișnuite, chiar dacă sunt mai rare. Din când în când mai apar”, a spus profesorul la hotnews.
Zona Maramureș–Satu Mare, deși mai puțin mediatizată, este considerată de INFP o regiune seismică activă, capabilă să producă mișcări ale scoarței, chiar dacă acestea sunt rare și de mică intensitate. „Ele nu sunt prea mari și sunt destul de rare, așa că orice cutremur care apare și are magnitudinea de peste 4 este mai neobișnuit, iar pentru unii oameni, da, înțeleg, reprezintă ceva cu totul nou”, a adăugat Radulian.
Seisme recente în nordul țării
Datele Institutului Național pentru Fizica Pământului arată că zona Maramureșului a fost activă și în lunile precedente. Între 12 și 15 mai 2024, s-au înregistrat trei cutremure la adâncimi cuprinse între 3,8 și 7,1 kilometri, iar pe 7 mai a avut loc un alt seism. Un alt eveniment minor a fost raportat la 28 iulie 2025, când s-a produs un cutremur slab, de 2,7 grade, la adâncimea de 5 kilometri.
Nicio legătură între cutremurele din Satu Mare și Brașov
După seismul din Satu Mare, specialiștii au fost întrebați dacă există o conexiune între acesta și mișcările recente din zona Brașovului, unde s-au produs mai multe cutremure între 9 și 12 octombrie, în regiunea seismică Făgăraș–Câmpulung. Mircea Radulian a exclus categoric orice legătură: „Nu există legătură. Sunt zone depărtate ca distanță și sunt și zone diferite. La cutremure mai mari ar putea să existe o oarecare influență, dar aici nu este cazul, fiindcă sunt prea mici cutremurele, nu au legătură, sunt separate.”
Cutremur, luni dimineață, într-o zonă activă din România. Este al doilea în interval de 12 orei
Secvențele seismice și comportamentul lor
Profesorul a explicat că activitatea din zona Făgăraș–Câmpulung se încadrează în ceea ce specialiștii numesc „secvență seismică”. „La un moment dat apare un cutremur mai mare și apoi vin multe după el, toate fiind grupate în timp destul de scurt. Aceste secvențe sunt obișnuite”, a spus Radulian. Totodată, expertul a subliniat complexitatea sistemelor tectonice, care fac dificilă anticiparea comportamentului exact al unei zone: „știi că zona poate să producă în viitor un cutremur, însă nu poți știi dacă se descarcă sub forma unui cutremur mare sau dacă vor fi două, cum a fost la Târgu Jiu, unde au fost două cutremure de 5..pot fi mai multe replici, sau mai puține”.
Activitatea seismică din România: un puzzle de falii
Potrivit directorului științific al INFP, sistemul tectonic al României funcționează pe baza unor tensiuni care se descarcă aleatoriu, fără o legătură directă între regiunile diferite. „Pot fi în aceeași zi câteva cutremure în Vrancea, apoi câteva în Banat, însă fără a avea legătură între ele”, a precizat Radulian.
El a comparat rețeaua de falii seismice cu un puzzle complicat, în care nu se poate determina exact locul unde va apărea următoarea ruptură. „Este foarte greu să spui, de exemplu, că zona se va rupe la sud de Brașov sau mai la nord. Se poate rupe oriunde, dar nu știi când se va întâmpla asta, chiar dacă știi că o falie este activă”, a explicat cercetătorul.
Mișcări tectonice moderate comparativ cu alte regiuni
Radulian a subliniat că România are o activitate tectonică relativ moderată comparativ cu zone precum Kamceatka, unde cutremurele de peste 5 grade se produc aproape zilnic. În zona României, mișcările tectonice sunt destul de mici, iar aceste cutremure afectează zone reduse și nu avem cum să le comparăm cu cutremurele mari din zone precum Kamceatka, unde sunt aproape în fiecare zi cutremure de peste 5 grade, spune seismologul.
Datele INFP arată că doar în prima jumătate a lunii octombrie s-au produs peste zece cutremure cu magnitudine mai mare de 2 grade pe teritoriul țării.
Alte regiuni cu activitate seismică din România
Pe lângă binecunoscuta zonă Vrancea, România are și alte regiuni active. Dacă ne referim la mărimea cutremurelor, avem zona Făgăraș–Câmpulung, unde în trecut au fost cutremure de 6,5 grade (cel mai recent în 1916), a precizat Mircea Radulian. De asemenea, Banatul este menționat printre regiunile cu frecvență ridicată a seismelor. În sud-est, seismologul amintește și zona Shabla din Bulgaria, care a generat cutremure de până la 7 grade și care poate afecta inclusiv sudul Dobrogei, în special localitățile Mangalia și Eforie.
Val de cutremure, în România! Unde a fost resimțit cel mai recent dintre ele
