”România, nu putem nega, trece prin această criză bugetară, că nu este o criză economică, în niciun caz. Nu este o problemă a economiei reale, încă, dar se poate transforma într-o problemă a economiei reale, dacă nu reducem cheltuielile de funcţionare în sistemul public, dacă nu aducem mai multă eficienţă inclusiv în sistemul de sănătate, dacă nu suntem mai chibzuiţi pe banii de funcţionare şi nu alocăm mai mulţi bani pentru investiţii”, a afirmat Tanczos Barna.
Vicepremierul a recunoscut totuși că economia resimte presiunea provocată de majorările de taxe și impozite introduse anterior.
”Economia este stresată”, a spus el, menționând că aceste măsuri au avut ”un impact imediat, dar care a atins vârful şi începe să se domolească”.
Potrivit lui Tanczos Barna, în următoarele una-două luni se va observa o diminuare a presiunii inflaționiste generate de mai mulți factori: creșterea prețurilor la energie, impozitele și taxele, dar și incertitudinea care însoțește deciziile economice dificile.
Respectarea țintei deficitului bugetar de 8,4% va fi posibilă
El a subliniat că respectarea țintei deficitului bugetar de 8,4% va fi posibilă datorită măsurilor adoptate până acum și reducerii cheltuielilor statului, ceea ce ar urma să stabilizeze economia fără a afecta investițiile strategice.
Analistii economici atrag atenția că menținerea stabilității fiscale și reducerea cheltuielilor publice sunt esențiale pentru a preveni transformarea crizei bugetare într-una a economiei reale. În timp ce majorările de taxe și impozite au fost implementate pentru a echilibra bugetul, eficiența cheltuielilor publice și investițiile în sectoare strategice precum sănătatea și infrastructura rămân factori determinanți pentru creșterea economică sustenabilă.
Tanczos Barna a mai reiterat că măsurile luate până în prezent sunt menite să protejeze economia de efectele negative ale crizei bugetare și să asigure că România își va respecta angajamentele fiscale asumate la nivel european.
