"Am dat termen pe 21 martie. N-am reușit să ajungem la o soluție. Simțim nevoia să aprofundăm mai bine cauza și să analizăm cea mai bună dintre variantele care s-au discutat astăzi, care sunt mai multe. (...) Aprofundarea este pentru a da o soluție bună. Decât să dăm o soluție greșită sau pripită, (...) mai bine riscăm critica și vom cugeta de două ori mai mult pentru a da o soluție bună", a declarat președintele CCR, Valer Dorneanu.
"S-au evocat mai multe variante de decizie, într-un fel, în altul... Propria practică (a CCR — n.r.) se va găsi în soluția finală. Binențeles că am pornit și de la practica noastră, și de la CEDO, și am avut un material documentar de la foarte multe țări din Europa cu privire la modul cum reglementează această problemă, am avut și literatură juridică, de toate", a mai spus Dorneanu.
Curtea Constituţională a fost sesizată în legătură cu articolul 2 din Legea 90/2001. Acest articol prevede: ”Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 4 alin. (1)”.
Ulterior, Avocatul Poporului a precizat, într-un comunicat, că ”prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerinţele constituţionale de previzibilitate şi proporţionalitate a legii şi nu permit recunoaşterea dreptului la diferenţă pentru ocuparea, în condiţii de egalitate şi fără restricţii nerezonabile, a unei funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat”.
