Exclusiv online | www.realitatea.net a obținut permisiunea de a face un reportaj multimedia fără precedent în Palatul Primăverii, reședința familiei Ceaușescu din 1965 și până în 1989. Este pentru prima oară când un site de știri are acces nelimitat în imobilul care aparține acum RAAPPS, inclusiv în celebrul buncăr, obiectiv care nu face parte din turul standard pe care publicul îl poate efectua de miercuri până duminică. De altfel, buncărul antiatomic a fost văzut de foarte puține persoane, motiv pentru care site-ul realitatea.net vă oferă mai jos imagini filmate. Demersul jurnalistic al site-ului Realitatea nu s-a oprit aici. Puteți vedea, în galeria foto, în imagini comparative "atunci și acum", cum arătau unele încăperi înainte de 1989 și cum arată acum!
De: Cristian Otopeanu
"Bună dimineața! În Primăverii 50, vă rog". Așa a sunat îndemnul jurnalistului realitatea.net pentru taximetrist. Șoferul pornește aparatul de taxat și, după câteva momente de tăcere, se lămurește: "Acasă la Ceaușescu, nu?". Fostul șef de stat, împușcat în 1989, nu mai locuiește acolo de aproape trei decenii, însă celor trecuți de 35 de ani le este familiară această adresă.
Mașina se pune în mișcare ușor. Este 10:00 dimineața și o ploaie torențială de început de iulie învelește tot Bucureștiul. Meteorologii au decretat cod portocaliu de ploi și vijelii. Și asta după ce, în urmă cu nici două zile, Capitala a fost sub cod roșu de caniculă, al treilea în istoria României, cu temperaturi care atingeau 55 de grade Celsius la nivelul solului. Avansăm anevoios. Traficul este lejer, însă ploaia pune probleme.
Cel puțin 2.500 de euro costă metrul pătrat de teren în Primăverii
Ajungem la destinație, în zona unde metrul pătrat se vinde cu peste 2.500 de euro. Celebrul cartier Primăverii are aproape 80 de ani. Aici au locuit membrii marcanți ai nomenclaturii comuniste, iar după "90 și-au făcut apariția cei mai bogați români. Mai multe construcții noi s-au ridicat aici în ultimii 25 de ani, spărgând ușor configurația arhitecturală inițială, dar aerul de cartier select încă se păstrează.
Denumit în trecut Obiectivul P50, Palatul din Primăverii, situat la intersecția Bulevardului Primăverii cu Bulevardul Mircea Eliade, a fost cel mai bine păzit imobil înainte de Revoluție. Cu excepția locatarilor din zonă, a demnitarilor, a angajaților și a corpului de pază, nimeni altcineva nu avea voie să se apropie de casa în care locuia Nicolae Ceaușescu împreună cu Elena Ceaușescu și cu cei trei copii ai lor. Mai mult, circulația mașinilor era interzisă în perimetru, iar la încrucișările de străzi aflate în jurul reședinței prezidențiale erau puncte de control pentru pietoni și mașini.
80 de camere are Palatul, 40 se vizitează. Buncărul nu face parte din turul standard pentru public
Ne întoarcem în prezent. Palatul Primăverii, deschis pentru public abia anul trecut, nu poate fi vizitat lunea. Directorul Palatului, Emanuel Costoiu, îl invită înăuntru pe jurnalistul www.realitatea.net, urmând ca un ghid să facă turul. Clădirea este aproape pustie, singurii care mișună sunt câțiva angajați, iar luminile sunt aprinse doar în momentul în care se intră într-o încăpere. La ieșire, sunt stinse. "Se face economie", mărturisește ghidul, care apoi continuă: "Haideți să începem".
Vă lăsăm acum în compania imaginilor filmate. Dintre cele 80 de încăperi ale Palatului, se vizitează 40. Site-ul Realitatea a făcut o selecție a celor mai importante camere și vi le prezintă mai jos, în VIDEO. Ultima încăpere din reportajul online este buncărul antiatomic, pe care puțini au avut ocazia să îl vadă.
1. Intrarea în Palatul din Primăverii
Potrivit directorului Palatului, construcția imobilului a început în 1960 și a fost finalizată în 1965, atunci când cuplul Ceaușescu s-a și mutat. Palatul Primăverii a fost proiectat de arhitectul Cezar Lăzărescu, sub ghidajul și atenta observație a familiei Ceaușescu. În 1970, reședința prezidențială a fost extinsă.
2. Biroul de lucru al lui Nicolae Ceaușescu (sunetul din video provine de la un tunet puternic care a lovit zona chiar când jurnalistul realitatea.net filma)
Încăperea are aproximativ 50 de metri pătrați. Biroul este din lemn masiv de cireș. Covorul este persan, cadou făcut lui Nicolae Ceaușescu de către Mohammad Reza Pahlavi, fostul șah al Iranului. La un moment dat, în această cameră a stat tabloul "Car cu boi" de Nicolae Grigorescu (vezi galeria foto de mai sus!), dar după Revoluție a fost returnat Muzeului Național de Artă. De asemenea, șeful spionajului românesc din perioada 1972-1978, Ion Mihai Pacepa, venea aici.
3. Piscina
Era locul de relaxare preferat de Nicolae și Elena Ceaușescu. Mozaicul venețian, format dintr-un milion de bucățele, a fost montat în doi ani. Olga Porumbaru și Florin Pârvulescu sunt cei doi artiști care au lucrat și ale căror nume sunt încrustate în piesele mozaicului. 2,10 metri este adâncimea piscinei, care are o lungime de 20 de metri.
4. Baia
Denumită "baia de aur", a fost construită când Palatul a fost extins, între 1970 - 1971. A devenit celebră după ce a apărut în imaginile filmate și prezentate la Revoluție. Motivul? Lumea era manipulată să creadă că robinetele și chiuveta erau fabricate din aur, numai că adevărul era cu totul altul: robinetele, chiuveta, țevile și mozaicul erau doar poleite cu aur, ca să aibă un aspect prețios. Concret, aceste elemente erau suflate cu pulbere aurie de 10 grame.
5. Dormitorul comun
Dormitorul comun al cuplului este un punct de atracție. Pe el pot fi văzute două dintre pijamalele originale ale celor doi și un așternut de pat, de asemenea original. Pe canapeaua alăturată, stăteau cei doi labradori ai familiei Ceaușescu.
6. Dormitorul Elenei Ceaușescu
Soția lui Nicolae Ceaușescu obișnuia să doarmă aici la prânz, pentru siestă. Se observă în imagini seiful personal.
7. Buncărul antiatomic
Acesta este locul ascuns, situat la aproape 10 metri sub pământ. Este încăperea prevăzută pentru ca familia Ceaușescu să se poată ascunde în caz de bombardament. Intrarea în buncăr este bine mascată de o ușă capitonată, după care urmează o a doua ușă, metalică, masivă, închisă ermetic. Dar cum ajungi aici? După ce intri în Palat, pe partea dreaptă este o scară de coborâre către cramă. Sistemele de ventilație se află în partea de sus a pereților, iar temperatura este scăzută, comparativ cu restul camerelor. Din această încăpere se pleacă spre buncăr, trecând printr-o altă cameră de tranziție. Nimeni nu poate preciza dacă există plumb sau dacă sunt alți factori de izolare. În acest moment, intrarea în tunel este zidită, lucru care s-a petrecut după Revoluție, potrivit explicațiilor oficiale. Nimeni dintre oamenii direct implicați în administrarea Palatului, contactați de realitatea.net, nu a știut sau nu a dorit să explice cauzele care au dus la acest lucru.
CIFRE:
15.000 de metri pătrați era suprafața inițială a proprietății Palatul Primăverii. În prezent, după ce o parcelă din grădina din fața palatului a ajuns în proprietatea Ambasadei Kuweitului, fântâna originală și aleea fiind distruse, iar alte parcele de teren au fost și ele înstrăinate, suprafața a scăzut la doar 4.800 metri pătrați
20 de milioane de euro este valoarea de piață a Palatului Primăverii, imobil plus teren, conform companiei de consultanță imobiliară Ragatta Real Estate
400.000 de euro încasează anual Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat de pe urma casei soților Ceaușescu, potrivit estimărilor
NOTĂ: Fotografiile de arhivă folosite în material aparțin Palatului Primăverii, iar fotografiile și filmările actuale au fost realizate de autorul reportajului, Cristian Otopeanu
