Avocatul Poporului pierde la CCR. Sesizarea privind constituirea completelor de judecată, RESPINSĂ

În sesizare, Avocatul Poporului a atacat mai multe dispoziții din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Instituția considera că acestea aduc atingere mai multor prevederi din Constituție.

”Examinând prevederile legale invocate, care stabilesc atribuția colegiilor de conducere (al Înaltei Curți de Casație și Justiție și al celorlalte instanțe de judecată) de a reglementa compunerea completelor de judecată, prin raportare la considerentele Deciziilor nr.68512018 și nr. 41712019 ale Curții Constituționale, constatăm că acestea contravin prevederilor art. 2l alin. (3) din Constituție privind dreptul la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanței judecătorești, a art. 73 alin. (3) lit.l) teza a II-a și art. 126 alin. ( I ) și alin. (4) din Constituție, potrivit cărora ”organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi”, respectiv ”Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, iar ”Compunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și regulile de funcționare a acesteia se stabilesc prin lege organică”, precum și celor ale art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale”, scria Avocatul Poporului în sesizarea depusă la CCR.

În continuare, se arăta că, fiind vorba despre un act administrativ, conținutul său nu poate viza aplicarea și interpretarea legii de procedură. ”Or, modul de desemnare a membrilor completelor ține tocmai de aplicarea normelor procedurale. Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nu poate prelua atribuții jurisdicționale din chiar sfera de competență primară a puterii judecătorești”, mai arăta Avocatul Poporului.

Marți, în urma dezbaterilor, judecătorii CCR au decis că textele din legea de organizare judiciară care permit colegiilor de conducere să stabilească arbitrar, nu aleatoriu, componența completelor de judecată este constituțională.

Potrivit CCR,  legiuitorul are competența atât de a înființa el însuși completuri specializate, cât și de a acorda Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție decizia constituirii acestora, precizează Curtea Constituțională a României în minuta deciziei de respingere a sesizării Avocatului Poporului.

”Curtea Constituțională a constatat, în esență, că legiuitorul are competența atât de a înființa el însuși completuri specializate, cât și de a acorda Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție decizia constituirii completurilor specializate. Astfel, spre deosebire de situația în care legea înființează completuri specializate (a se vedea art. 29 din Legea nr.78/2000), în ipoteza în care legea prevede doar posibilitatea înființării unor completuri specializate, precum în cauza de față (art.19 alin.(3) din Legea nr.304/2004), decizia înființării lor aparține colegiului de conducere”, se arată într-un comunicat al instituției.

Curtea a constatat și că nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modalitatea de desemnare a membrilor completurilor să fie realizată în mod direct prin lege.

”Dacă legea reglementează un anumit mod de desemnare a membrilor completurilor de judecată (spre exemplu, tragere la sorți, în cazul Completurilor de 5 judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție), colegiile de conducere ale instanțelor judecătorești nu pot stabili un alt mod de desemnare a acestora. În lipsa unei prevederi legale exprese care să reglementeze un anumit mod de desemnare a membrilor completurilor (art.29 alin.(1) teza întâi și art.31 alin.(1) lit.c), respectiv art.52 alin.(1)), colegiile de conducere ale instanțelor judecătorești pot stabili ele însele modul de desemnare a acestora”, mai precizează sursa citată.