Prin definiție, meningita presupune inflamarea meningelor, adică a membranelor care acoperă creierul și coloana vertebrală și a lichidului cefalorahidian. Este o boală extrem de gravă, declanșată de o bacterie sau de un virus, care apare cu o frecvență mai mare în lunile de vară și la începutul toamnei.
Principalele simptome sunt cele ale unei gripe severe: gâtul înțepenit și durere în zona cervicală, febră, frisoane, dureri de cap combinate cu stări de vomă, somnolență și dureri musculare, fotofobie,
Medicii spun că, cel mai des, meningita apare în rândul copiilor sau adulților tineri (15 – 24 de ani), însă există risc și pentru vârstnici, în general pentru toate persoanele care au un sistem imunitar slăbit. În funcție de ceea ce o provoacă, există mai multe tipuri de meningită: virală, acută bacteriană, meningococică, pneumococică, stafilococică, streptococică, cu bacili gram negativi, tuberculoasă, coriomeningita limfocitară benignă, meningită urliană, meningită cu HIV și meningită fungice.
Meningită bacteriană, spre exemplu, este cauzată de meningococ sau pneumococ, bacterii pe care le găsim în gât sau în nas nasului, fără a provoca, de obicei, afecțiuni. Problema apare atunci când aceste bacterii ajung în sânge, atunci declanșând boala. Meningita bacteriană este, totuși, o formă rar întâlnită, dar este și foarte periculoasă. Se transmite de la om la om prin secrețiile nazale și salivă. Dacă nu este tratată, poate provoca afecțiuni ireversibile ale creierului și poate duce la decesul pacientului în doar 24 de ore.
Meningită virală este cea mai frecventă formă, iar în cazurile severe, provoacă febră și frisoane. Potrivit statisticilor oficiale, anual, în jur de 80% dintre copiii mici o fac. Se transmite prin mâncare, apă, dar și prin atingerea unor obiecte contaminate.
Atenție! Meningita, sub toate formele ei, este o boală contagioasă iar germenii care au cauzat-o pot fi ușor transmiși de la o persoană la alta prin tuse, strănut sau sărut.
Sursa: doctorulzilei.ro
